Președintele american Donald Trump a anunțat că SUA au desfășurat un „atac foarte reușit” asupra unor situri nucleare din Iran, inclusiv Fordow, Natanz și Isfahan. Trump a spus că operațiunea a fost „un succes militar spectaculos” și facilitățile esențiale pentru îmbogățirea uraniului din Iran au fost complet și total distruse. Ulterior, presa iraniană a recunoscut că o parte din situl de la Fordow a fost „lovită de atacuri ale inamicului”.
Dar de ce s-au implicat Statele Unite în atacarea instalației de îmbogățire nucleară?
Decizia de a implica direct Statele Unite vine după mai bine de o săptămână de atacuri israeliene asupra Iranului, menite să distrugă în mod sistematic apărarea antiaeriană a țării, capacitățile sale de atac cu rachete, dar și infrastructura nucleară, scrie The Guardian.
Îngropată sub un munte și protejată de baterii antiaeriene, instalația de îmbogățire a combustibilului nuclear de la Fordow era considerată, până de curând, imposibil de atins printr-un atac aerian israelian.
Iar scoaterea Fordow din funcțiune este esențială pentru a împiedica Iranul să obțină arma nucleară, mai ales după ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a descoperit că situl îmbogățise uraniu până la o puritate de 83,7%, foarte aproape de pragul de 90% necesar pentru armele nucleare.
Israelul a făcut apel la Trump pentru a permite utilizarea de către SUA a bombelor penetrante GBU-57 Massive Ordnance Penetrator (anti-bunker), bombe convenționale de 13.600 kg, concepute pentru a străpunge adâncimea și a distruge ținte puternic fortificate. Acestea pot fi lansate doar de bombardierele invizibile B-2, aflate exclusiv în dotarea Forțelor Aeriene americane.
Bomba transportă un focos convențional și se crede că poate penetra până la 61 de metri în subteran înainte de explozie. Mai multe astfel de bombe pot fi lansate consecutiv, fiecare explozie „săpând” și mai adânc, cu scopul de a ajunge în inima obiectivului protejat.
Un oficial american a declarat pentru Reuters că bombardiere B-2 au fost implicate în loviturile asupra siturilor nucleare iraniene, iar Trump a spus, într-un interviu pentru Fox News, că șase bombe „anti-bunker” au fost lansate asupra Fordow, în timp ce 30 de rachete de croazieră Tomahawk au vizat alte situri, inclusiv Natanz.
Se pare că aceasta a fost prima utilizare în luptă a bombei GBU-57.
Efectele reale ale atacului, greu de evaluat
După atacuri, premierul israelian Benjamin Netanyahu a lăudat decizia lui Trump, afirmând că „forța impresionantă și dreaptă a Statelor Unite va schimba cursul istoriei”. Într-un mesaj video, Netanyahu a spus că SUA „au făcut ceea ce nicio altă țară de pe Pământ nu ar fi putut face”.
La rândul său, Trump i-a mulțumit lui Netanyahu și a spus că cei doi „au lucrat în echipă cum poate nicio echipă nu a lucrat vreodată până acum”, parcurgând un drum lung în direcția „eliminării acestei amenințări teribile la adresa Israelului”.
Totuși, având în vedere cât de bine este fortificat situl Fordow, ar putea dura zile sau chiar mai mult până când efectele reale ale atacului să fie cunoscute.
Iranul susține în continuare că programul său nuclear are scopuri exclusiv pașnice, iar agențiile americane de informații evaluaseră anterior că Teheranul nu urmărește activ obținerea unei arme nucleare. Cu toate acestea, Trump și liderii israelieni au susținut că Iranul ar putea asambla rapid o bombă nucleară, reprezentând astfel o amenințare iminentă.
Situl de la Natanz, celălalt centru principal de îmbogățire, a fost atacat de Israel chiar la începutul campaniei. Diplomați familiarizați cu instalația de la Natanz au descris complexul subteran ca fiind amplasat la aproximativ trei etaje sub pământ. De mult timp există dezbateri privind cât de mult ar putea fi avariat printr-un atac aerian israelian.
Săptămâna trecută, Trump le-a sugerat oficialilor săi că ar fi justificat un atac american asupra Iranului doar dacă bomba „anti-bunker” ar putea garanta distrugerea instalației critice de la Fordow, potrivit unor surse familiare cu discuțiile.
Unii oficiali din domeniul apărării au avertizat, în privat, că utilizarea de bombe convenționale, chiar și într-un pachet extins cu mai multe GBU-57, nu ar pătrunde suficient de adânc și că cel mult ar putea prăbuși tuneluri și acoperi instalația cu moloz, fără a distruge complet complexul.
De ce contează atacul SUA asupra Fordow și ce înseamnă pentru echilibrul de putere din Orientul Mijlociu
Atacul ordonat de președintele Donald Trump asupra celor trei facilități nucleare iraniene - Fordow, Natanz și Isfahan - marchează o escaladare majoră în conflictul latent dintre Iran, Israel și SUA. În timp ce Israelul desfășura deja de peste o săptămână lovituri țintite asupra apărării antiaeriene și infrastructurii nucleare iraniene, atacul american a vizat inima programului nuclear iranian, cu arme pe care doar SUA le dețin.
Situl Fordow este esențial deoarece este îngropat sub un munte și considerat aproape imposibil de lovit fără bomba GBU-57 anti-bunker, de 13,6 tone, armă care poate fi lansată doar de bombardierele invizibile B-2. Obiectivul: împiedicarea Iranului de a obține arma nucleară, după ce AIEA a descoperit uraniu îmbogățit la 83,7%, aproape de pragul necesar pentru arme.
Statele Unite și Israelul consideră că timpul pentru diplomație s-a scurs, iar acțiunea militară preventivă este necesară. Pe de altă parte, Iranul susține că programul său nuclear este strict civil și pașnic.
Implicațiile pentru regiune sunt uriașe – un atac de această amploare poate declanșa represalii, inclusiv din partea aliaților Iranului (precum Hezbollah), și riscă să transforme conflictul într-o confruntare deschisă între marile puteri regionale, cu impact asupra securității globale și stabilității energetice.