Primele 72 de ore după un cutremur sau o explozie sunt critice și începe o cursă contracronometru pentru găsirea supraviețuitorilor. După acest interval de timp, șansele de supraviețuire scad dramatic.
Atunci când un cutremur puternic a lovit centrul Italiei pe 24 august 2016, omorând 299 de persoane, peste 5.000 de echipe de intervenție de urgență au fost mobilizate în cadrul eforturilor de căutare și salvare, salvând zeci de persoane de sub dărâmături imediat după dezastru.
Însă presiunea de a acționa rapid poate crea riscuri pentru echipele de primă intervenție, care se confruntă adesea cu medii instabile și au puține informații despre pericolele care le așteaptă.
Astfel de operațiuni de salvare ar putea deveni însă în curând mai sigure și mai eficiente datorită unor eforturi comune ale cercetătorilor din UE și din Japonia.
Sprijinirea echipelor de primă intervenție
Mai multe organizații de salvare, institute de cercetare și companii din Europa și Japonia au colaborat între 2019 și 2023 pentru a dezvolta o nouă generație de instrumente care îmbină robotica, tehnologia dronelor și detectarea substanțelor chimice pentru a transforma modul în care echipele de urgență operează în zonele afectate de dezastre.
Munca lor a făcut parte dintr-o inițiativă internațională de cercetare finanțată de UE cu durata de patru ani și denumită CURSOR, care a inclus parteneri din șase țări ale UE, Norvegia și Regatul Unit. Aceasta a inclus și Universitatea Tohoku, a cărei implicare a fost finanțată de Agenția Japoneză pentru Știință și Tehnologie.
Cercetătorii speră că kitul de salvare sofisticat pe care l-au dezvoltat va ajuta echipele de salvare să localizeze mai rapid supraviețuitorii prinși sub dărâmături, îmbunătățind totodată siguranța echipelor.
„În domeniul căutării și salvării, nu avem multe tehnologii care să vină în sprijinul echipelor de primă intervenție, iar tehnologiile pe care le avem acum au o mulțime de limitări”, spune Tiina Ristmäe, coordonator de cercetare la Agenția Federală Germană pentru Ajutor Tehnic și vicepreședinte al Forumului internațional pentru progresul inovării în operațiunile de primă intervenție.
Să facem cunoștință cu roboții de salvare
În centrul activității cercetătorilor se află un robot mic numit Soft Miniaturised Underground Robotic Finder (SMURF). Robotul este conceput să navigheze prin clădiri prăbușite și grămezi de moloz pentru a localiza persoanele care ar putea fi prinse dedesubt.
Ideea este de a permite echipelor de salvare să își desfășoare o parte mai mare a muncii de la distanță, localizând și găsind oamenii din zonele cele mai periculoase în primele faze ale unei operațiuni de salvare. SMURF poate fi controlat de operatori care stau la o distanță sigură de dărâmături.
„Este o tehnologie-prototip care nu exista până acum”, spune Ristmäe. „Nu trimitem oameni, trimitem mașini – roboți – să facă această treabă adesea foarte periculoasă.”
SMURF este compact și ușor, cu un design pe două roți care îi permite să treacă peste dărâmături și să urce obstacole mici.
„Se mișcă și se afundă adânc în moloz pentru a găsi victime, având mai mulți roboți care acoperă întreaga grămadă de moloz”, spune prof. Satoshi Tadokoro, expert în robotică la Universitatea Tohoku și unul dintre oamenii de știință principali ai proiectului.
Echipa de dezvoltare a testat mai multe modele înainte de a se decide asupra prototipului final SMURF.
„Am investigat mai multe opțiuni – cu mai multe roți sau cu șenile, roboți zburători, roboți săritori – dar am ajuns la concluzia că acest design cu două roți este cel mai eficient”, spune Tadokoro.
Adulmecarea supraviețuitorilor
„Capul” mic al robotului SMURF este plin de tehnologie: camere video și termice, microfoane și difuzoare pentru comunicarea bidirecțională și un senzor chimic puternic, cunoscut sub numele de SNIFFER (adulmecător).
Acest senzor poate detecta substanțe pe care oamenii le emit în mod natural, cum ar fi CO2 și amoniac, și poate chiar să facă distincția între persoanele vii și cele decedate.
Testat în condiții reale, SNIFFER s-a dovedit capabil să ofere informații fiabile chiar și atunci când este înconjurat de stimuli concurenți, cum ar fi fumul sau ploaia.
Potrivit echipelor de primă intervenție care au conlucrat cu cercetătorii, informațiile furnizate de SNIFFER sunt extrem de valoroase: le ajută să prioritizeze acordarea ajutorului în primul rând persoanelor care sunt încă în viață, spune Ristmäe.
Transport cu drone
Pentru a îmbunătăți și mai mult capacitatea de acțiune a SMURF, cercetătorii au integrat și asistența oferită de drone în sistem. Dronele personalizate sunt folosite pentru a transporta roboții direct în zonele în care este cea mai mare nevoie – locuri greu accesibile sau periculoase pentru accesul pe jos.
„Se pot transporta mai mulți roboți în același timp și aceștia pot fi lăsați în locații diferite”, spune Ristmäe.
Pe lângă aceste drone de transport, echipa CURSOR a dezvoltat și o flotă de instrumente aeriene concepute pentru a inspecta și evalua zonele afectate de dezastre. Una dintre drone, supranumită „drona-mamă”, acționează ca un centru de comunicații zburător, conectând toate dispozitivele de la sol cu centrul de comandă al echipelor de salvare.
Alte drone sunt dotate cu un georadar pentru a detecta victimele îngropate sub dărâmături. Alte drone captează imagini de înaltă definiție suprapuse, care pot fi îmbinate în hărți 3D detaliate ale zonei afectate, ajutând echipele să vizualizeze configurația terenului și să își planifice operațiunile mai strategic.
Pe lângă accelerarea operațiunilor de căutare, aceste măsuri ar urma să reducă drastic timpul petrecut de echipele de urgență în locuri periculoase, cum ar fi clădirile prăbușite.
Testarea pe teren
Sistemul combinat a fost deja supus unor teste în condiții reale, inclusiv studii pe teren la scară largă în Japonia și în Europa.
Unul dintre cele mai cuprinzătoare teste a avut loc în noiembrie 2022 la Afidnes, în Grecia, unde s-a utilizat întreaga gamă de tehnologii CURSOR într-o simulare a unui dezastru.
Deși nu este încă disponibil comercial, prototipul kitului de salvare a stârnit interes la nivel mondial.
„Am primit sute de cereri de la oameni care doresc să îl cumpere”, spune Ristmäe. „Trebuie să le explicăm că nu este încă disponibil pentru utilizare, dar cerere există.”
Echipa CURSOR speră să atragă mai multe fonduri pentru a îmbunătăți tehnologia și, în cele din urmă, pentru a o lansa pe piață, cu potențialul de a transforma răspunsurile viitoare în caz de dezastre.
Articol scris de Michael Allen
Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin programul Orizont al UE. Opiniile persoanelor intervievate nu reflectă neapărat opiniile Comisiei Europene.
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.
Mai multe informații