Președintele Donald Trump își dorește cu disperare să nu fie atras într-un conflict militar cu Iranul, dar va reuşi oare? Realitatea din teren și presiunile interne par să îl împingă în direcția opusă.
Stephen Collinson, analist CNN, scrie că, deși Trump evită implicarea directă a SUA în conflictul cu Iranul, sunt „forțe puternice care ar putea atrage America mai adânc în această criză”.
Trump a respins recent un plan israelian de a-l elimina pe liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. Însă, dacă regimul iranian, deja slăbit, decide să lovească ținte americane în regiune sau la nivel global, SUA vor fi forțate să reacționeze dur, pentru a-și menține credibilitatea, scrie CNN.
Cresc presiunile interne
Trump se confruntă și cu presiuni interne, mai ales din partea propriului partid. Unii republicani solicită intervenția SUA pentru a distruge instalațiile nucleare iraniene subterane de la Fordow, considerate inaccesibile forțelor israeliene.
„Logica unui astfel de atac este că Iranul este acum mai vulnerabil ca niciodată și poate că nu va mai exista o astfel de oportunitate”, subliniază Collinson.
Fostul vicepreședinte Mike Pence a declarat pentru CNN că, dacă Iranul nu cedează, „SUA trebuie să fie pregătite să se implice pentru a distruge programul nuclear iranian, pentru a proteja cel mai prețuit aliat al nostru”.
Războiul contrazice doctrina „America First”
O intervenție americană ar contrazice însă fundamentul politic al lui Trump: izolarea de „războaiele străine inutile”. Într-un discurs rostit în Arabia Saudită, în mai, președintele a criticat dur intervenționiștii care „nu au înțeles complexitatea societăților din Orientul Mijlociu”, afirmând că „viitorul regiunii trebuie definit de comerț, nu de haos”.
Collinson remarcă ironia: „Un nou război american ar fi total incompatibil cu această viziune”. Și, totuși, unii „șoimi” din Washington cred că Trump are ocazia să elimine definitiv amenințarea nucleară iraniană.
Riscuri pentru popularitatea internă
Trump riscă și o ruptură cu propria bază electorală dacă acceptă un nou conflict în Orientul Mijlociu. Personalități influente de dreapta precum Tucker Carlson și Charlie Kirk avertizează deja împotriva unui asemenea pas, temându-se că președintele va trăda promisiunile „America First”.
Într-un interviu acordat The Atlantic, Trump a recunoscut dificultatea alegerii: „Pentru cei care vor pace - nu poți avea pace, dacă Iranul are armă nucleară”.
Collinson comentează că Trump pare să pregătească o justificare pentru o eventuală decizie de a interveni, dar încă nu pare convins nici el de propria argumentație.
O politică externă superficială
Autorul analizei afirmă și că președintele spera, la începutul celui de-al doilea mandat, să fie un „făuritor de pace”. Dar, la cinci luni de la revenirea la Casa Albă, două conflicte majore - în Ucraina și Gaza - s-au agravat, iar cel cu Iranul amenință să devină cel mai periculos.
„Trump a fost sfidat de trei lideri-cheie: Vladimir Putin, Xi Jinping și Benjamin Netanyahu”, scrie Collinson. El arată că Netanyahu a declanșat conflictul cu Iranul mizând pe faptul că niciun președinte american nu va putea refuza să apere Israelul.
„Evenimentele au depășit reținerea președintelui de a se implica internațional și au expus superficialitatea diplomației sale”, conchide Stephen Collinson.
Astfel, dilema iraniană riscă să devină momentul definitoriu al celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump.