Biserica Ortodoxă Română se declară neutră înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, în vreme ce bisericile maghiare îndeamnă la un vot împotriva extremismului. Face BOR o piruetă istorică?
Biserica Ortodoxă Română (BOR) declară că se delimitează „de orice act de politică partinică” prin „evitarea implicării” în „susținerea publică a vreunuia dintre candidați”. Neutralitatea în fața unui candidat care cochetează cu Rusia, care vrea să scoată la suprafață naționalismul gregar și să schimbe azimutul țării, e mai degrabă o formulă de asociere.
Oricum, Arhiepiscopul Tomisului a fost ieri la sfinţirea sediului AUR Constanţa și a spus că a mai ținut slujbe și la alte sedii ale acestui partid, fiindcă în astfel de cazuri n-ar fi vorba de „culori politice”, ci de iubire „de Biserică, de neam și de țară”. Pe scurt, Tomitanul, care în pandemie instiga împotriva vaccinării la fel ca liderul AUR, George Simion, acum le spune credincioșilor că acest partid se află pe lista preferințelor sale pentru că ar fi cu Biserica și cu țara.
- De ce să ne fie frică de George Simion la Cotroceni
- Cum a căzut Simion în propria capcană? Când vânătorul devine vânat
Dar el nu e singur, iar Patriarhia știe că încă de anul trecut prin mănăstiri și biserici, Călin Georgescu era preferatul clericilor. Iar acum, în locul lui, e George Simion. Pericolul căderii în trecut este tot mai evident în interiorul Bisericii Ortodoxe Române, unde curentul european nu reușește să învingă tradiționalismul bolnăvicios cu rădăcini în perioada pactizării BOR cu legionarismul și mai apoi cu regimul ceaușist.
BOR își caută susținere politică pentru dezideratele sale tradiționale în lupta cu progresismul, de aceea la alegeri a pariat mereu pe partidul capabil să-i asigure susținerea financiară necesară și să militeze pentru valori similare. Înainte ca Alianța pentru Unirea Românilor să devină influentă, BOR miza pe PSD, îl ajuta în campaniile electorale pentru ca mai apoi acest ajutor să se întoarcă multiplicat spre Biserică.
BOR a reușit să adauge în patrimoniul său imobiliar după 1990 mii de biserici, unele calcule sugerează că ar fi peste 3000. Ortodocșii au păstrat însă și catedralele, bisericile și aproape întreaga zestre a greco-catolicilor, luată cu japca după instalarea comunismului. Câteva biserici au fost restituite după procese lungi și costisitoare, dintre care unele au primit verdict la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), dar ortodocșii s-au dovedit hrăpăreți sub umbrela naționalismului lor persistent.
La sfârșitul săptămânii trecute, George Simion a publicat pe rețelele de socializare un clip video în care apare lângă noul Arhiepiscop Ortodox Român al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Anastasie cu ocazia întronizării acestuia. Numele lui Simion a fost menționat în timpul slujbei, deși în Biserică se afla și Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, trimisul Patriarhiei. Nifon e singurul prelat al BOR care se delimitase de radicalii din AUR printr-un mesaj lansat de ziua Europei în care avertizează că „numeroase ideologii extremiste se situează contra unității europene și ar dori eșuarea acestui necesar proiect”.
În vreme ce, BOR își declară „neutralitatea” înainte de turul al doilea al prezidențialelor în care se confruntă un naționalist eurosceptic, George Simion și un euroentuziast, Nicușor Dan, bisericile maghiare din România au transmis un apel comun către credincioși să voteze împotriva extremismului: „România se află în faţa unui moment istoric decisiv”, iar rezultatul scrutinului din 18 mai „va influenţa pe termen lung cadrul statului de drept democratic şi evoluţia condiţiilor sociale, respectarea libertăţii religioase şi a drepturilor comunitare”.
Biserica Ortodoxă Română e și de această dată ezitantă, nu înțelege urgența momentului. Ca de atâtea ori în istorie, BOR preferă să tacă și să fie neutră în fața catastrofei așa cum a mai fost în istorie. Lecțiile trecutului n-au fost dezbătute în interiorul Bisericii Ortodoxe Române, unii preoți legionari sunt pe cale să ajungă sfinți, alții au ajuns deja.
Într-o perioadă nu prea îndepărtată, BOR s-a lăsat capturată de legionari, de spiritul lor antisemit și violent. Multă vreme înalții clerici ortodocși și-au declarat pe față euroscepticismul și repulsia față de occidentul decadent. Poate că Patriarhul Daniel a încercat să schimbe tendința, dar la firul ierbii și nu numai, AUR are succes la elita ortodoxă care la fel ca în perioada legionară pariază pe idolatrizarea națiunii, pe respingerea curentelor occidentale, pe scepticismul în fața științei și a modernității.
Autor: Sabina Fati