În cadrul fermei de produse lactate ecologice a Mariannei Mulhall din sud-estul Irlandei, cultura de grâu de toamnă arată mai bine decât de obicei. Primăvara, este adesea puțin galbenă și ofilită, semn că are deficit de azot.
Grâul din acest an – semănat pe un câmp unde vara trecută au fost cultivate bob și mazăre – este încă verde și strălucitor, cu puține semne de lipsă de azot.
Grâul arată bine, explică Mulhall, deoarece leguminoasele precum mazărea și fasolea captează azotul din atmosferă și îl adaugă în sol. Aceasta înseamnă că fermierii pot cultiva alte culturi după ele, fără a fi nevoie de aporturi suplimentare și costisitoare de azot.
„Este un lucru bun pentru fermieri, deoarece prețurile îngrășămintelor au explodat în ultimii ani”, spune Mulhall, care este consultant pentru Teagasc, Autoritatea pentru Dezvoltarea Agriculturii și Alimentației din Irlanda.
Surse alternative
Mulhall încearcă noi moduri de cultivare, ca parte a unui studiu finanțat de UE, într-un efort mai amplu de diversificare a surselor de proteine din alimentație.
Potrivit prof. Emanuele Zannini, expert în știința alimentației, acest lucru este deosebit de important deoarece metodele actuale de producție a proteinelor animale nu sunt sustenabile, iar o populație mondială în creștere va spori și mai mult cererea de proteine.
„Trebuie să găsim surse alternative de proteine pentru a reduce povara asupra mediului”, spune Zannini, care activează în cadrul University College Cork din Irlanda.
Potrivit EDGAR-FOOD, o bază de date globală dezvoltată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, sistemele alimentare generează aproximativ o treime din emisiile globale antropice de gaze cu efect de seră, o mare parte din aceasta fiind legată de producția de carne și lactate.
O analiză a Our World in Data arată că producția de carne de pasăre generează de aproape șapte ori mai mult CO2 per 100 de grame de proteine decât producția de leguminoase. Producția de lapte și cea de carne de vită generează de 10, respectiv de 60 de ori mai multe emisii de carbon.
O modalitate de a reduce aceste emisii este să mâncăm mai multe proteine vegetale, spune Zannini, care a condus o inițiativă de patru ani finanțată de UE, denumită SMART PROTEIN, care s-a încheiat în iunie 2024.
Leguminoase sustenabile
Reunind experți și oameni de știință în domeniul alimentar din nouă țări ale UE și din întreaga lume, echipa SMART PROTEIN a explorat producția de alimente pe bază de plante plecând de la trei culturi: năut, linte și bob.
„A existat o tradiție de a consuma aceste leguminoase în Europa, în special în regiunile mediteraneene”, spune Zannini. Dar, pe măsură ce Europa a devenit mai prosperă, oamenii au început să mănânce mai multă carne.
Inițiativa și-a propus să încurajeze fermierii europeni să cultive mai multe astfel de leguminoase pentru a satisface cererea în creștere din partea consumatorilor care își reduc consumul de carne și caută alternative alimentare benefice pentru climă.
Echipa de cercetare a analizat și quinoa, o cereală sud-americană care este deja cultivată în câteva țări europene.
„Din punct de vedere nutrițional, quinoa este o super cereală”, spune Zannini. „Semințele plantei conțin toți aminoacizii esențiali – componentele de bază ale proteinelor – pe care corpul nostru nu îi poate produce și sunt bogate în minerale, vitamine și grăsimi sănătoase.”
Putere în diversitate
Echipa de cercetare a lucrat cu fermieri din Belgia, Irlanda, Italia, Portugalia și Spania pentru a testa modul în care aceste culturi cresc în diferite medii. Una dintre provocările cu care s-au confruntat fermierii a fost reprezentată de schimbările climatice.
„Avem de-a face cu o vreme care nu mai este previzibilă”, spune Zannini.
Cercetătorii au încercat diferite soiuri de culturi, inclusiv câteva specii europene mai vechi pe care le-au „readus la viață”.
Aceștia au descoperit că unele soiuri ar putea crește într-o gamă largă de condiții și pot face față vremii variabile. Zannini atribuie această robustețe structurii lor genetice, care este mai diversă decât la unele culturi moderne cultivate mai intensiv.
„Prin cultivare intensivă, se forțează unele caracteristici, de exemplu, productivitatea ridicată, rezistența la buruieni și conținutul ridicat de proteine, dar se pot pierde trăsături care fac diferența atunci când planta se confruntă cu condiții meteorologice extreme”, spune acesta.
Astfel de culturi ar putea ajuta fermierii să fie mai puțin vulnerabili la schimbarea tiparelor vremii. De exemplu, cercetătorii au descoperit că condițiile din Irlanda sunt excelente pentru cultivarea bobului, cu producții de circa două ori mai mari decât în sudul Europei.
„Fermierii din Irlanda și-ar putea diversifica rotația culturilor și și-ar putea face afacerile mai reziliente”, spune Zannini.
La ferma sa, Mulhall este dornică să experimenteze cu diferite soiuri de mazăre și fasole și să exploreze în ce măsură viitoarele culturi ar putea fi folosite pentru produsele alimentare. Acest lucru ar putea aduce și câștiguri financiare fermierilor, deoarece pentru culturile alimentare se obține, de obicei, un preț mai bun decât pentru culturile furajere, mai spune Mulhall.
Noi opțiuni alimentare
Una dintre provocări este integrarea mai multor proteine vegetale și alternative în alimentația modernă. Cercetătorii SMART PROTEIN au experimentat cu o serie de opțiuni alimentare noi, dezvoltate prin combinarea proteinelor vegetale cu ciuperci și levuri și prin fermentarea cerealelor reziduale, a aluaturilor și a pâinii de la berării, fabrici de paste făinoase și brutării.
Combinarea proteinelor din diferite surse le-a permis să creeze alimente complexe cu profiluri de aromă și textură mai interesante decât s-ar putea obține dintr-o singură plantă. Au existat și beneficii nutriționale.
Iaurturile, brânzeturile și „carnea de crab” astfel obținute și bazate pe plante au avut un succes deosebit, potrivit lui Zannini. Echipa a produs, de asemenea, „carne” tocată, hamburgeri și „lapte praf” pentru sugari. Cercetările continuă acum pentru a testa și dezvolta în continuare unele dintre aceste alimente.
Extindere la scară largă
Pentru dr. Paul Vos, cercetător în domeniul alimentației și sănătății la Wageningen University & Research din Țările de Jos, s-a dat startul în cursa pentru extinderea surselor alternative de proteine, inclusiv proteine vegetale, pentru alimente.
Vos coordonează o altă inițiativă finanțată de UE, denumită GIANT LEAPS, care explorează cea mai bună modalitate de a încorpora proteinele alternative în alimente populare și de a le transforma într-o parte nelipsită a alimentației europenilor.
„Abordarea noastră este să ne concentrăm pe produse și surse de proteine care pot fi consumate pe scară largă”, spune acesta.
Circa 60% din proteinele consumate în UE provin din surse animale și 40% din plante. Echipa condusă de Vos ar dori să vadă această tendință inversată până în 2050, atingând un punct intermediar cu un mix de 50:50 până în 2030.
Scopul este de a găsi alimentația echilibrată perfectă atât pentru sănătate, cât și pentru mediu.
Este ceea ce cercetătorii își propun să înțeleagă mai bine prin evaluarea obiectivă și modelarea datelor, luând în considerare toți factorii: alimentație, sănătate, siguranță și sustenabilitate.
Echipa de cercetare, care reunește experți în alimentație, producători și cadre universitare din întreaga Europă și nu numai, studiază obiceiurile alimentare din cele 27 de țări ale UE pentru a afla cum s-ar putea realiza cel mai bine o schimbare a alimentației în diferitele regiuni din Europa.
„Scopul este de a face cele mai importante schimbări în alimentație prin înlocuirea produselor tradiționale conținând proteine animale, cum ar fi carnea sau lactatele, cu alternative care să aibă un echilibru optim între beneficiile pentru sănătate și cele pentru mediu”, spune Vos.
Acestea ar putea fi alimente pe bază de plante deja disponibile sau produse noi dezvoltate de echipa GIANT LEAPS.
„Cu cele mai puține schimbări posibile în alimentația unui consumator, ne propunem să avem cel mai mare impact asupra indicatorilor de mediu și de sănătate”, spune Vos.
Sursele vegetale ușor disponibile deja utilizate pentru alimente sunt, în mod clar, cea mai rapidă modalitate de a impulsiona schimbările în alimentație, recunoaște acesta. Având în vedere acest lucru, echipa se concentrează pe bob, ovăz, quinoa, linte, rapiță și năut.
La fel ca echipa SMART PROTEIN, cercetătorii combină mai multe surse de proteine folosind tehnici inteligente de procesare care sunt eficiente din punct de vedere energetic, sigure și au ca scop reținerea substanțelor nutritive și optimizarea valorii nutriționale. Prin această abordare, pot crea alimente bogate în proteine și substanțe nutritive mai complexe și mai aromate.
Adoptarea de către consumatori
Cercetătorii încearcă, de asemenea, să înțeleagă percepția consumatorilor pentru a reduce barierele în calea adoptării la o scară mai largă a înlocuitorilor de carne și lactate bazați pe surse alternative de proteine.
Vos sugerează că, în loc să demonizeze produse precum carnea, eforturile ar trebui să se concentreze mai mult pe îmbunătățirea alternativelor.
În 2023, Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Zurich a efectuat un sondaj online în rândul a 916 participanți din partea germanofonă a Elveției. S-a constatat că oamenii sunt mai înclinați să accepte produse provenite din alimente familiare, cum ar fi cartofii sau mazărea, decât din carne de cultură sau alge marine.
O altă problemă majoră este prețul. Cercetătorii GIANT LEAPS au comparat 10.000 de produse din Europa și au descoperit că unii înlocuitori de carne au un preț de peste două ori mai mare decât cel al cărnii. În același timp, alternativele la lapte sunt cu până la 58% mai scumpe decât laptele de vacă.
Aceste constatări evidențiază o provocare majoră, potrivit lui Vos.
„Pentru a face produse la un preț accesibil, este nevoie de o producție la scară largă, iar pentru a ajunge la acest nivel, este nevoie de acceptare din partea consumatorilor.”
Pentru a sprijini adoptarea pe scară largă în rândul consumatorilor, cercetătorii GIANT LEAPS își propun să găsească echilibrul perfect între calitatea proteinelor, valoarea nutrițională, siguranța alimentară, gust și acreditările de mediu pentru a crea noi alimente potrivite pentru viitoarele alimentații sănătoase. Alimentații care să aducă beneficii atât oamenilor, cât și planetei.
Articol scris de Michael Allen
Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin programul Orizont al UE. Opiniile persoanelor intervievate nu reflectă neapărat opiniile Comisiei Europene.
Mai multe informații
- SMART PROTEIN
- Site-ul proiectului SMART PROTEIN
- GIANT LEAPS
- Site-ul proiectului GIANT LEAPS
- Food 2030
- EDGAR-FOOD
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.