Un tunel de dimensiuni record este construit sub Marea Baltică, între Danemarca și Germania. Când va fi gata, acesta va reduce semnificativ timpul de călătorie și va îmbunătăți legătura țărilor scandinave cu restul Europei.
Cu o lungime de 18 kilometri, Fehmarnbelt va fi cel mai lung tunel rutier și feroviar prefabricat din lume.
Este, de asemenea, o realizare inginerească remarcabilă, ce presupune amplasarea segmentelor tunelului pe fundul mării și apoi asamblarea lor, scrie BBC.
„Este o instalație uriașă”
Șantierul principal este situat la intrarea nordică a tunelului, pe coasta insulei Lolland din sud-estul Danemarcei.
Se întinde pe mai mult de 500 de hectare și include un port și o fabrică unde sunt produse secțiunile tunelului, numite „elemente”.
„Este o instalație uriașă aici”, spune Henrik Vincentsen, directorul executiv al Femern, compania daneză de stat care construiește tunelul.
Fiecare element, cu o lungime de 217 metri și o lățime de 42 de metri, este realizat din oțel armat turnat cu beton.
Majoritatea tunelurilor subacvatice – inclusiv tunelul de 50 de kilometri dintre Regatul Unit și Franța – sunt săpate prin roca de bază de sub fundul mării. În schimb, aici, 90 de elemente individuale vor fi asamblate bucată cu bucată, asemenea pieselor Lego.
„Stabilim recorduri cu acest proiect. Tuneluri scufundate au mai fost construite, dar niciodată la această scară”, afirmă Vincentsen.
Va înjumătăți timpul de călătorie dintre Copenhaga și Hamburg
Cu un cost estimat la aproximativ 7,4 miliarde de euro, proiectul este finanțat în mare parte de Danemarca, cu o contribuție de 1,3 miliarde de euro din partea Comisiei Europene.
Este unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din regiune și face parte dintr-un plan mai amplu al UE de a întări legăturile de transport între țări, reducând în același timp dependența de zboruri.
Odată finalizat, traseul dintre Rødbyhavn, în sudul Danemarcei, și Puttgarten, în nordul Germaniei, va dura doar 10 minute cu mașina sau 7 minute cu trenul, înlocuind o călătorie cu feribotul de 45 de minute.
Evitând vestul Danemarcei, noua rută feroviară va înjumătăți timpul de călătorie dintre Copenhaga și Hamburg – de la 5 la 2,5 ore – și va oferi o cale mai „verde” pentru transportul de marfă și pasageri.
„Nu este vorba doar de legătura dintre Danemarca și Germania, ci de legătura Scandinaviei cu Europa Centrală. Toată lumea are de câștigat. Și, călătorind cu 160 de kilometri mai puțin, se reduce și amprenta de carbon”, spune Vincentsen.
Tunelul este situat la baza unui mal abrupt de coastă. Fiecare element are cinci tuburi paralele. Două sunt pentru liniile de cale ferată, două pentru drumuri (cu două benzi pe sens), iar unul este pentru întreținere și intervenții de urgență.
La celălalt capăt, uși uriașe din oțel țin marea la distanță. „După cum auziți, sunt destul de groase”, spune Anders Gert Wede, manager senior de construcții, lovind metalul. „Când avem un element finalizat în port, acesta este remorcat la locație și apoi scufundat cu grijă în spatele acestor uși.”
Următorul pas este un proces extrem de complex, care presupune coborârea elementelor la 40 de metri adâncime, într-un șanț excavat pe fundul mării, folosind camere subacvatice și echipamente ghidate prin GPS, cu o precizie de 15 milimetri.
Podul nu a fost o variantă fezabilă
Danemarca se află la gura de vărsare a Mării Baltice, o zonă cu trafic maritim intens.
Subsolul este prea moale pentru săparea unui tunel forat, spune profesorul Per Goltermann, de la Universitatea Tehnică din Danemarca.
Inițial a fost luată în considerare o variantă de pod, dar vânturile puternice puteau perturba traficul, iar siguranța era un alt factor important.
„Exista riscul ca navele să lovească podul. Se poate construi un pod care să reziste, dar apele sunt destul de adânci, iar navele mari circulă pe acolo”, adaugă el.
Așadar, s-a decis construirea unui tunel scufundat. „S-au uitat la opțiuni și au spus: ‘Care e cea mai ieftină? Tunelul. Care e cea mai sigură? Tunelul.’”
Danemarca și Germania au semnat un acord pentru construirea tunelului încă din 2008, însă proiectul a fost întârziat de opoziția companiilor de feriboturi și a grupurilor de mediu din Germania, îngrijorate de impactul ecologic.
Când tunelul va fi deschis în 2029, estimările arată că va fi utilizat zilnic de peste 100 de trenuri și 12.000 de mașini.
Conform planurilor, veniturile colectate din taxele de trecere vor acoperi împrumuturile garantate de stat luate pentru finanțare, ceea ce va dura aproximativ patru decenii.
Se speră, de asemenea, că această investiție uriașă va stimula locurile de muncă, afacerile și turismul în Lolland, una dintre cele mai sărace regiuni ale Danemarcei.
„Localnicii de aici au așteptat acest proiect ani la rând. Așteaptă cu nerăbdare ca afacerile să vină în zonă”, spune Wede.