Fiecare cetățean ar trebui să aibă rezerve suficiente de alimente care să-i ajungă cel puțin 72 de ore, în caz de criză, avertizează Comisia Europeană, conform unui proiect al Strategiei Uniunii de Pregătire.
„În cazul unor perturbări extreme, perioada inițială este cea mai critică”, se arată în documentul consultat de Politico, ce prezintă mai multe scenarii posibile, de la război la atacuri cibernetice, boli mortale și inundații cauzate de schimbările climatice.
La cinci ani de la primele lockdown-uri impuse de pandemia de Covid-19 și trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, pe fondul riscurilor constante generate de dezastre naturale și șocuri financiare, acest plan vine într-un moment în care Europa trece de la o criză la alta. „Nicio mare criză din ultimii ani nu a fost izolată sau de scurtă durată”, subliniază documentul. „Europa nu își poate permite să rămână reactivă.”
Vicepreședintele executiv al Comisiei, Roxana Mînzatu, prezintă miercuri strategia. Mesajul său este „repară-ți acoperișul cât timp soarele strălucește”, a declarat Mînzatu pentru Politico, adăugând că obiectivul Comisiei este „sprijinirea indivizilor la nivel de gospodărie”.
Potrivit proiectului de 17 pagini, strategia ar trebui să „creeze o Uniune Europeană sigură și rezilientă, cu capacitățile necesare pentru a anticipa și gestiona amenințările și pericolele, indiferent de natura sau de originea lor.”
Aceasta include oferirea de îndrumări către statele membre pentru „acoperirea stocării proviziilor esențiale, planificarea în caz de criză, disponibilitatea adăposturilor, măsuri pentru asigurarea infrastructurilor critice atât terestre, cât și spațiale”.
La doar câteva săptămâni după ce Europa și-a publicat prima strategie de apărare, planul de pregătire subliniază că este „o chestiune urgentă” ca UE și statele sale să își consolideze capacitățile de pregătire în toate domeniile.
Actori ostili
Iar pregătirea pentru război este o prioritate. Deși nu introduce noi inițiative de apărare, strategia propune un model de gestionare a crizelor inspirat de țările din nordul Europei, unde întreaga societate este implicată, de la cetățeni, la companii și guverne. Planul Comisiei se bazează pe concluziile raportului Niinistö, care conține propuneri pentru îmbunătățirea capacității UE de a răspunde în caz de război și de a se apăra la nivel civil.
Amenințarea conflictelor geopolitice poate fi atât fizică, dar și virtuală.
Potrivit proiectului, Europa ar trebui să fie mai bine pregătită pentru atacurile cibernetice. De la începutul războiului din Ucraina, Rusia și-a intensificat activitatea în spațiul cibernetic, vizând infrastructuri critice precum rețelele energetice. Flancul estic al Europei, în special, a fost supus unui val de atacuri cibernetice.
China, Iran și Coreea de Nord vizează, de asemenea, în mod constant guvernele occidentale, companiile și alte instituții esențiale. Atacurile cibernetice și hibride sponsorizate de state au devenit „o caracteristică permanentă a realității actuale”, susține documentul.
Una dintre propunerile cheie este înființarea unui „sistem european de alertă cibernetică”, despre care Comisia afirmă că ar îmbunătăți detectarea amenințărilor și conștientizarea situațională în Europa.
De asemenea, propune instruiri digitale, sprijin pentru țările care doresc să adere la UE și un accent mai mare pe diplomația cibernetică și cooperarea cu NATO.
Companiile joacă și ele un rol activ în această pregătire, fiind necesară atât partajarea informațiilor, cât și participarea la „inițiative de anticipare strategică și formare.”
„UE trebuie să promoveze cooperarea între organizațiile publice și private din sectoare strategice, precum securitatea cibernetică, asigurându-se că nevoile forței de muncă și oferta educațională sunt aliniate”, se precizează în proiect.
Dezastre naturale
Pregătirea „nu se referă doar la conflicte provocate de om. Este vorba despre modul în care reacționăm la inundații; am văzut ce s-a întâmplat în Spania”, unde anul trecut au avut loc inundații catastrofale, care au provocat sute de victime. Mulți oameni nu știu cum să reacționeze în fața dezastrelor naturale”, a subliniat Mînzatu. „Toate aceste tipuri de crize necesită un set de abilități de bază, o înțelegere și cunoștințe despre ce trebuie făcut mai întâi”, a explicat ea.
Comisia propune o strategie de stocare la nivel european pentru a îmbunătăți accesul la resurse critice, inclusiv pentru răspunsul la urgențe și dezastre, măsuri medicale, materiale esențiale, echipamente energetice și, posibil, alimente și apă. Conform raportului, strategia va combina rezervele centralizate ale UE cu contribuțiile statelor membre.
De asemenea, va fi prezentată o strategie pentru măsuri medicale împotriva amenințărilor la adresa sănătății publice, completată de stocuri de rezervă propuse în Actul Medicamentelor Critice.
Comisia dorește, de asemenea, să consolideze coordonarea răspunsului la criză prin crearea unui „hub de coordonare a crizelor”, bazat pe actualul Centru de Coordonare a Răspunsului la Urgențe (ERCC). Hub-ul va avea rolul de a anticipa și de a gestiona efectele crizelor în toate sectoarele, de a oferi sprijin serviciilor de conducere și de a monitoriza reacția generală la crize.
Acces mai flexibil la resurse financiare
În timp ce unele state UE doresc să prioritizeze investițiile în apărare, altele consideră că problemele climatice sunt mai importante. Mînzatu a susținut că aceste aspecte sunt interconectate.
„Nu poți avea apărare, nu poți avea o Europă verde fără pregătire, iar pregătirea nu poate fi realizată ignorând ambițiile și obiectivele ecologice ale UE”, a spus ea.
Pentru a fi mai bine pregătiți, va fi necesar un acces mai flexibil la resurse financiare.
Comisia propune revizuirea instrumentelor financiare pentru răspunsul la criză, astfel încât mecanismele de finanțare să fie scalabile și adaptabile la riscurile și crizele în evoluție.
De asemenea, dorește să integreze pregătirea în investițiile externe ale UE, inclusiv prin extinderea proiectelor de adaptare la schimbările climatice și reziliență în țările partenere.
Pentru a solidifica aceste măsuri, Comisia ia în considerare un nou pachet legislativ pentru stabilirea unor standarde și obiective măsurabile pe termen lung în materie de pregătire.