George Simion va culege multe voturi de la tineri, de la oamenii din vestul și sudul țării, de la cei cu studii primare și medii. Votanții extremiști par la fel de mulți și de nemulțumiți ca acum 25 de ani.
Liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) pare să aibă un electorat similar cu cel pe care l-a cucerit Corneliu Vadim Tudor în 2000, atunci când a intrat în turul al doilea cu Ion Iliescu. Partidul România Mare (PRM) s-a situat atunci cel mai bine în Transilvania și printre cei aflați între 18 și 30 de ani. În anul 2000, Vadim Tudor a câștigat 13 județe, majoritatea din Transilvania.
În 2024, Călin Georgescu a ieșit învingător tot în 13 județe, dintre care aproape jumătate din Ardeal. Datele de atunci arată că voturile date extremiștilor au crescut nu atât din cauza reorientării alegătorilor spre radicalism, ci mai cu seamă datorită sprijinului dat de tinerii care votau pentru prima dată sau de cei până în 30 de ani care nu mai votaseră înainte.
Altfel spus, radicalii au cules mai multe voturi din bazinul nehotărâților decât din zona formațiunilor tradiționale. Pe 10 decembrie 2000, când a avut loc al doilea tur de scrutin pentru Palatul Cotroceni, Ion Iliescu a avut 66,83% iar Vadim Tudor 33,17%, pe fondul unei prezențe la vot de 57%. De ce, atunci, Curtea Constituțională nu l-a scos pe Vadim din joc? Pentru că jocul era doar intern iar Vadim nu pregătea o lovitură de stat.
În 2000, România nu era nici în NATO, nici în Uniunea Europeană, iar discursul naționalist avea tușe groase anti-maghiare, dar și anti-occidentale. La sfârșitul lunii noiembrie 2000, PRM spunea că, după alegeri, „ziariștii vânduți Occidentului vor fi trimiși în lagăre de muncă forțată”. Acum o lună, Georgescu vorbea despre „interzicerea rețelei Soros”, fără să spună ce înseamnă, în vreme ce complicii fostului prezidențiabil au lansat pe Internet câteva liste cu această rețea. Rețetele sunt similare, votanții sunt aceeași oameni nemulțumiți de cei care au fost deja la guvernare, care vor ceva nou și care sunt ceva mai creduli decât majoritatea.
Reflexele extremiștilor s-au regăsit mereu și în discursurile PSD. Fostul lider social-democrat Liviu Dragnea avea declarații similare și există o verticală plină de radicalisme în istoria acestui partid. Astăzi PSD se consideră la mijloc, dar pe dedesubt a făcut scenarii de coabitare la guvernare cu AUR. În cazul în care Ilie Bolojan ar fi acceptat să candideze la prezidențiale, exista această soluție prin care liberalii să fie pedepsiți. PSD are 22% din fotoliile parlamentare, AUR are 18%, Partidul Oamenilor Tineri (POT) are 6% iar SOS 7%. Formațiunile extremiste, AUR+POT+SOS au 31% din Parlament și împreună cu PSD ar avea o majoritate.
Această posibilitate va rămâne, poate, doar o amenințare a social-democraților, o formulă de șantaj la adresa PNL, care nu are o soluție alternativă imediată. În același timp, valul radical care se extinde dinspre Washington pare să împingă politica autohtonă spre un conservatorism periculos. Deja candidatul coaliției de guvernare, Crin Antonescu, a ținut să reamintească ieri că a votat pentru familia tradițională, într-un referendum care a eșuat în 2018.
În același timp, potrivit ultimului sondaj (AtlasIntel, martie 2025), George Simion are șanse să câștige primul tur de scrutin al prezidențialelor din luna mai cu peste 30%, urmat de primarul Capitalei, Nicușor Dan (26%) și de Crin Antonescu (17,9%). Nu e clar ce se va întâmpla dacă nu se retrage din cursă șefa POT, Anamaria Gavrilă, care potrivit aceleiași cercetări are tot o cotă de 30%, dacă nu candidează Simion. Gavrilă a intrat în competiție ca rezervă a lui Simion iar planul a primit binecuvântarea lui Călin Georgescu. În tabăra suveranistă au ieșit între timp la iveală declarații mai vechi făcute de unii împotriva altora, plus problemele tot mai mari pe care le are Simion în AUR și declarațiile împotriva lui făcute de Gigi Becali și de Claudiu Târziu, ideologul partidului.
Sondajele arată însă că Simion rămâne foarte popular în rândul tinerilor, că ar lua cele mai multe voturi în Transilvania (32%) și Muntenia (37,4%). 54,9% din populația aflată în mediul rural ar vota tot cu liderul extremist. 19% dintre cei cu studii superioare ar vota Simion și tot 19% cu Antonescu, în vreme ce pentru Nicușor Dan ar pune ștampila 31% dintre cei care au terminat o facultate.
Oamenii nu îl preferă pe Simion pentru calitățile lui sau pentru promisiunile pe care le face, ci mai degrabă fiindcă n-au altă variantă. Au senzația că se află în mijlocul unui dezastru predestinat, că țara are în frunte politicieni fără proiecte pentru România, preocupați doar de propria bunăstare, bănuiți de corupție, care s-au perpetuat în ultimii 15-20 de ani în politica națională fără să facă mai nimic.
70% din electorat dezaprobă performanța primul ministru, Marcel Ciolacu, în vreme ce 55% o aprobă pe cea a lui Ilie Bolojan, președintele interimar, nou venit în politica de vârf, după ce a performat la Oradea și la Consiliul Județean Bihor.
Partidele nu aveau o ecuație foarte dificilă de rezolvat, ar fi fost suficient să renunțe la oamenii vechi, fără rezultate în carierele lor, fără idei și fără entuziasme. La fel ca acum 25 de ani, când PRM și Vadim Tudor erau pe val, extremiștii din ziua de azi pot atinge maxim 30%, potrivit cercetărilor sociologice. În toată Europa, scorul extremiștilor tinde spre 30%. În România, radicalismul și-a conservat cele 30% în ultimul sfert de secol, chiar dacă uneori naționalism-extremismul era parte a partidelor așa zis tradiționale, mai ales PSD. Există în schimb o majoritate pro-europeană și pro-NATO care poate face față exceselor suveraniștilor.
Autor: Sabina Fati