Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a schiţat marţi patru priorităţi-cheie pentru apărarea europeană, avertizând că se prefigurează o nouă ordine mondială care se va instala din a doua jumătate a acestui deceniu.
Ea a subliniat că Europa trebuie să fie pregătită pentru a face faţă schimbării „inevitabile” reînarmându-se şi dezvoltând capacităţi pentru a avea o descurajare credibilă.
Ursula von der Leyen a avertizat în context că Rusia se pregăteşte de o viitoare de confruntare cu democraţiile europene, în timp ce Statele Unite, „cel mai vechi partener al Europei”, îşi îndreaptă atenţia către regiunea Indo-Pacific.
Preşedinta Comisiei Europene a ţinut marţi un discurs la Academia Militară Regală Daneză din Copenhaga, în prezenţa premierului Mette Frederiksen, ocazie cu care a lăudat planurile ţării de a-şi creşte cheltuielile de apărare şi a dat asigurări Danemarcei că are sprijinul executivului UE în conflictul său tot mai intens cu preşedintele american Donald Trump cu privire la Groenlanda.
„Pentru toţi locuitorii Groenlandei - şi ai Danemarcei în ansamblu - vreau să fie clar că Europa va susţine întotdeauna suveranitatea şi integritatea teritorială. Şi în acest context complex, salut decizia prim-ministrului de a creşte cheltuielile pentru apărare la 3% din PIB în următorii doi ani. Acesta este un adevărat leadership”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene.
Era beneficiilor păcii a apus
„Dacă Europa vrea să evite războiul, Europa trebuie să se pregătească pentru război”, a avertizat Ursula von der Leyen, spunând că perioada celor trei decenii de pace de după căderea Cortinei de Fier s-a încheiat, iar faptul că o astfel de stare de lucuri ar fi putut dura a fost o iluzie care a făcut ca Europa să facă greşeli, în timp ce Rusia nu a făcut decât să se pregătească pentru a-şi urma ambiţiile imperialiste.
- Germania a votat pentru o creștere istorică a cheltuielilor pentru apărare
- Londra se așteaptă ca peste 30 de țări să se alăture coaliției pentru Ucraina - cine ar trimite trupe
- UE promite sprijin pentru apărare, dar Ucraina rămâne fără angajamente concrete
„Adevărul este că am căpătat rapid convingerea că această perioadă cu adevărat excepţională, în care am asistat la căderea Cortinei de Fier şi a Zidului Berlinului, iar ţări şi popoare întregi au fost eliberate, este o nouă normă. Acest lucru a dus la subinvestiţii în apărare şi, sinceră să fiu, la o complezenţă exagerată. Adversarii noştri au folosit acea perioadă nu numai pentru a se mobiliza din nou, dar şi pentru a contesta regulile care guvernează securitatea globală.
Şi asta mă aduce la ziua de astăzi. Era beneficiilor păcii a apus de mult. Arhitectura de securitate pe care ne-am bazat nu mai poate fi considerată de la sine înţeleasă. Epoca sferelor de influenţă a revenit cu adevărat. Să luăm exemplul Rusiei. Cunoaştem deja hotărârea sa de a refuza altor ţări dreptul de a-şi alege propriul drum. Iar acum Rusia se află pe o cale ireversibilă de a crea o economie de război. Ea şi-a extins masiv capacitatea de producţie industrială militară. 40% din bugetul federal este cheltuit pentru apărare. 9 % din PIB-ul său.
Această investiţie alimentează războiul său de agresiune în Ucraina, pregătindu-se în acelaşi timp pentru o viitoare confruntare cu democraţiile europene. Şi pe măsură ce aceste ameninţări cresc, vedem cum cel mai vechi partener al nostru - Statele Unite - îşi îndreaptă atenţia către Indo-Pacific”, a arătat Ursula von der Leyen.
„Ideea este că trebuie să vedem lumea aşa cum este - şi trebuie să acţionăm imediat pentru a-i face faţă. Pentru că o nouă ordine internaţională va fi formată în a doua jumătate a acestui deceniu şi după aceea”, a continuat şefa Comisiei Europene.
„Readiness 2030” și patru priorități-cheie
„Până în 2030, Europa trebuie să aibă o poziţie de apărare puternică”, a spus ea, anunţând că miercuri va prezenta o foaie de parcurs pentru strategia „Readiness 2030” (Pregătire pentru 2030 - n.r.).
„Readiness 2030” înseamnă să ne reînarmăm şi să ne dezvoltăm capacităţile pentru a avea o descurajare credibilă. „Readiness 2030” înseamnă să avem o bază industrială de apărare care reprezintă un avantaj strategic, a explicat von der Leyen.
Ea a ţinut să sublinieze că statele membre îşi vor păstra întotdeauna responsabilitatea pentru propriile trupe, de la doctrină la desfăşurare, şi pentru definirea cerinţelor către forţele lor armate. „Dar este nevoie de multe lucruri la nivel european”, a adăugat von der Leyen, care a schiţat patru „priorităţi-cheie”.
„Prima şi cea mai importantă prioritate este creşterea cheltuielilor pentru apărare”, a arătat ea. Cheltuielile pentru apărare ale statelor membre au crescut acum cu peste peste 31% față de 2021. Este mai bine - dar nu suficient. Sunt încă mult mai mici decât cele ale SUA, Rusiei şi China, a atras atenţia von der Leyen.
„Al doilea punct: în ce investim - şi cum investim - este la fel de important ca şi cât de mult cheltuim”, a punctat von der Leyen. „Trebuie să acoperim decalajele noastre de capacităţi. Şi trebuie să facem acest lucru într-un mod european. Aceasta înseamnă cooperare paneuropeană la scară largă pentru a aborda lacunele din domeniile prioritare. Aceasta începe cu elemente fundamentale precum infrastructura şi mobilitatea militară”.
A treia prioritate pentru apărarea europeană este poate cea mai strategică şi se referă la creşterea sprijinului pentru Ucraina. „Aceasta este ceea ce noi numim strategia porcului spinos de oţel. Pentru că trebuie să facem Ucraina suficient de puternică pentru a fi indigestă pentru potenţialii invadatori. Deci trebuie să investim în forţa Ucrainei. Am sprijinit Ucraina cu aproximativ 50 de miliarde de euro numai în sprijin militar şi am instruit peste 73.000 de trupe ucrainene. Iar sprijinul nostru pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană rămâne la fel de puternic ca întotdeauna”, a dat asigurări Ursula von der Leyen.
A patra prioritate, a arătat ea, este consolidarea bazei industriale de apărare a Europei, iar aici şefa Comisiei Europene a pledat pentru un program de tip „Buy European”.
„Baza noastră industrială are încă slăbiciuni structurale. Ea nu este capabilă să producă sisteme şi echipamente de apărare în cantităţile şi cu viteza de care statele membre au nevoie. Ea rămâne prea fragmentată, cu actori naţionali dominanţi care se ocupă de pieţele interne pieţelor naţionale. Trebuie să schimbăm tendinţa. Aceasta începe cu investiţiile în Europa. În prezent, majoritatea investiţiilor în domeniul apărării se realizează în afara Europei. Cu alte cuvinte: locuri de muncă bune în afara Europei. Cercetare, dezvoltare şi inovare în afara Europei. Acest lucru nu este sustenabil. Trebuie să cumpărăm mai mult european”, a pledat şefa Comisiei Europene.