Agenția de evaluare financiară Moody’s Ratings a confirmat, vineri, ratingul României la Baa3, dar a modificat perspectiva asociată de la „stabilă” la „negativă”.
Revizuirea perspectivei economice a României poate duce la creșterea dobânzilor la care Guvernul se împrumută pe piețele financiare, dar poate afecta și interesul pentru investiții.
Moody's era singura dintre cele trei mari agenții de rating care avea o perspectivă stabilă asociată ratingului suveran al României, în timp ce Fitch Ratings și S&P Global Ratings au deja o perspectivă negativă, ceea ce plasează România la un pas de un rating din categoria junk (nerecomandat pentru investiții).
- Bloomberg: Amânarea de către România a măsurilor de corecție bugetară îi îngrijorează pe investitori
Argumentele Moody's
"Decizia de a modifica perspectiva la negativă reflectă riscul ca, în absența adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, soliditatea fiscală a României să slăbească semnificativ în următorii ani", se arată într-un comunicat de presă al Moody's.
Conform scenariului de bază al Moody's, deficitul fiscal al României va rămâne la un nivel ridicat în 2025, la 7,7% din PB, și se va îmbunătăți doar treptat ulterior, ceea ce va duce povara datoriei guvernamentale la 68,5% din PIB în 2028.
În absența unei îmbunătățiri semnificative a perspectivei fiscale, există riscul ca profilul de credit al României să se deterioreze semnificativ comparativ cu cel al altor țări care beneficiază de un rating de tip 'Baa3'.
Potrivit agenției de evaluare, confirmarea ratingului Baa3 atribuit României reflectă mărimea și potențialul de creștere moderat ale economiei.
Pe de altă parte, profilul de credit al României este constrâns de vulnerabilitatea sa ridicată la un eveniment de risc, în contextul expunerii sale crescute față de riscurile geopolitice ca urmare a proximității de războiul din Ucraina.
Pe baza politicilor anunțate până acum de Guvern, Moody's prognozează că deficitul fiscal va scădea de la nivelul de 8,7% din PIB atins în 2024, dar va rămâne ridicat, la 7,7% din PIB, în 2025 și se va îmbunătăți doar treptat ulterior.
Cumulat cu o revizuire în jos a prognozelor de creștere pentru România, asta va duce rapid în sus povara datoriei guvernamentale, până la 59,3% din PIB la finele lui 2025, și la 62,7% din PIB la finele lui 2026, de la 48,9% din PIB la finele lui 2023.
Vor fi necesare noi măsuri de consolidare fiscală
"Reducerea cu succes a deficitului și limitarea creșterii poverii datoriei guvernamentale vor necesita, cel mai probabil, adoptarea de noi măsuri de consolidare fiscală.
România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră în cadrul PNRR, a cărei adoptare va contribui, cel mai probabil, la îmbunătățirea previziunilor noastre referitoare la deficit și datorie, chiar dacă efectele ar urma să se resimtă abia începând din 2026...
Totuși, această reformă suferă deja întârzieri semnificative și nu ne așteptăm ca detaliile cu privire la amploarea și componența măsurilor de creștere a veniturilor, pe care o astfel de reformă ar putea să le includă, să fie publicate decât după alegerile prezidențiale din luna mai", subliniază Moody's.
Agenția de evaluare precizează că perspectiva de rating ar putea să fie readusă la "stabilă" dacă indicatorii referitori la povara datoriei guvernamentale și accesibilitatea datoriei se vor deteriora semnificativ mai puțin decât estimările actuale.
Însă, cel mai probabil, asta ar necesita adoptarea de măsuri suplimentare de consolidare fiscală și îmbunătățirea disciplinei cheltuielilor.
Există pericolul ca ratingul de țară să fie coborât
În sens invers, ratingul de țară atribuit României ar putea fi coborât, dacă Executivul nu va reuși să pună în practică o consolidare fiscală semnificativă în următorii ani.
Cel mai probabil, un astfel de scenariu ar fi rezultatul unui eșec în adoptarea de noi măsuri de consolidare fiscală, precum și al unor progrese limitate cu îmbunătățirea managementului politicii fiscale. O creștere semnificativă a riscurilor geopolitice care decurg din războiul din Ucraina ar pune, de asemenea, presiuni negative asupra ratingului.