Un studiu recent, de mare anvergură, a ajuns la concluzia că mediul, stilul şi condiţiile de viaţă au un impact mai mare decât genele asupra îmbătrânirii sănătoase și morții timpurii.
Cercetarea realizată pe jumătate de milion de oameni, publicată în revista Nature Medicine, sugerează că factorii de mediu, inclusiv alegerile legate de stilul de viaţă şi condiţiile de trai, sunt de 10 ori mai importanţi decât genetica atunci când vine vorba de îmbătrânirea sănătoasă şi moartea timpurie.
Împreună, vârsta, sexul şi factorii de mediu explică aproximativ 66% din riscurile de mortalitate, conform cercetării conduse de Universitatea Oxford.
„Am fost surprinşi de cât de clară a fost diferenţa, cât de mult contează mediul mai mult decât genetica”, a declarat Austin Argentieri, autorul studiului şi cercetător la Universitatea Harvard.
Cercetătorii au identificat riscurile genetice ale participanţilor pentru 22 de boli, au urmărit probleme de sănătate comune precum obezitatea sau hipertensiunea arterială şi au folosit proteine din sângele lor pentru a măsura cât de repede îmbătrânesc biologic oamenii.
Iniţial, cercetătorii s-au concentrat pe 164 de factori de mediu, dar i-au redus la 25 de factori-cheie care au fost asociaţi atât cu decesul, cât şi cu îmbătrânirea biologică.
Aceşti factori au cuprins de la nivelul de educaţie, venitul gospodăriei, ocuparea unui loc de muncă, orele de somn, exerciţiile fizice, fumatul, sprijinul social, bunăstarea mintală, greutatea corporală la vârsta de 10 ani şi dacă mama a fumat în jurul datei naşterii.
Individual, aceşti factori au jucat un rol mic în riscul de a muri prematur, dar combinaţi de-a lungul întregii vieţi, aceştia s-au adunat.
„Viaţa reală este dezordonată. Toate aceste influenţe de mediu diferite se adună”, a comentat Argentieri.
Conform studiului, riscurile genetice au fost mai importante când a venit vorba despre demenţă şi cancerele de sân, prostată şi colorectal, în timp ce factorii de mediu (tot ce ne înconjoară și cum trăim) au fost cruciali în ceea ce priveşte bolile pulmonare, cardiace şi hepatice.
„Moştenirea genetică poate înclina balanţa, dar noi alegem cum acţionăm”, a explicat dr. Stephen Burgess, un biostatistician de la Universitatea din Cambridge care nu a fost implicat în studiu.
Concret, studiul citat de The Guardian a arătat că factorii de mediu au explicat 17% din variaţia riscului de deces, comparativ cu mai puţin de 2% explicat de predispoziţia genetică.
Dintre cei 25 de factori de mediu, fumatul, statutul socioeconomic, activitatea fizică şi condiţiile de viaţă au avut cel mai mare impact asupra mortalităţii şi îmbătrânirii biologice. Fumatul a fost asociat cu 21 de boli, factorii socioeconomici, precum venitul gospodăriei, proprietatea asupra locuinţei şi statutul profesional, au fost asociaţi cu 19 boli, iar activitatea fizică, cu 17 boli.
Studiul a mai arătat că greutatea corporală la 10 ani şi fumatul mamei în jurul naşterii influenţează îmbătrânirea şi riscul de deces prematur 30 - 80 de ani mai târziu.