Anunțul desființării Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională USAID prin comasarea cu Departamentul de Stat și acuzațiile despre legăturile acestei agenții cu Fundația Soros au resuscitat la marile televiziuni vechile conspirații.
Mitul Soros se suprapune în România cu imaginea dușmanului care, sub pretextul reformelor democratice, schimbă guverne și finanțează intelectuali. În România Fundația pentru o Societate Deschisă finanațată de George Soros s-a închis în 2017. Acum doi ani, Soros și-a anunțat angajații din Europa că vrea să se retragă din UE și să se concentreze asupra altor locuri din lume.
Acum însă, după ce șeful diplomației americane Marco Rubio a vorbit despre restrângerea masivă a operațiunilor USAID, multe organizații europene speră ca banii americani să fie supliniți de Soros. USAID avea un buget anual de peste 70 de miliarde de dolari, dar în România și în statele din zonă granturile pe care le oferea erau de mici dimensiuni și erau destinate susținerii democrației. Banii mergeau către ONG-uri serioase și pentru mass-media independente.
Fundația Soros, în schimb, a finanțat la începutul anilor 1990 cărțile cele mai importante de filosofie politică, de științe politice și sociologie, care în regimul comunist fuseseră interzise, a dat bani pentru apariția marilor scriitori autohtoni, pentru manuale, pentru dezvoltarea comunităților sărace, dar mai ales a trimis la burse în Occident mii de tineri.
Mulți dintre ei ar fi vrut să-și pună cunoștințele în slujba politicilor publice, dar puțini au reușit să facă față nepotismului și clientelismului politic. Cu toate acestea, conspriaționiștii de serviciu vorbesc despre influența „rețelei Soros”.
Există în cel mai bun sens al cuvântului o astfel de influență, dar din păcate nu suficient de mare pentru a anihila naționalismul gregar și extremismul care au luat avânt în ultimul timp.
Premierul ungar Viktor Orban, care a expulzat Universitatea Central Europeană de la Budapesta, universitate înființată și finanțată pe banii lui Soros, a spus zilele trecute că Europa trebuie să iasă de sub „ocupația noii oligarhii” a „frontului progresist unit” finanțat de Soros și a avertizat că vine „tornada Trump”, care va schimba totul: „În SUA, s-a terminat cu nebunia de gen, cu finanțarea organizațiilor globaliste ale lui Soros, cu imigrația ilegală sau susținerea războiului ruso-ucrainean”, a spus Viktor Orban, explicând că și în UE „s-a terminat cu tot ceea ce birocrații de la Bruxelles au încercat să ne îndese pe gât în ultimii ani”.
În Bulgaria, Delian Peevski, liderul Mișcarii pentru Drepturi și Libertăți - Un Noul Început (DPS-NN), o formațiune liberală, a declarat că dacă ajunge la putere „va curăța Bulgaria de sorosiști”. Acest partid a elaborat un proiect de lege pentru înființarea unei comisii parlamentare care să investigheze activitățile fundațiilor lui George Soros și Alexander Soros în Bulgaria.
Proiectul de lege pleacă de la premisa că cei finanțați de Soros nu au rămas în zona neguvernamentală, ci au fost integrați treptat în administrație, instituții de învățământ, partide politice, justiție, mass-media și afaceri, ceea ce ar fi creat condiții pentru o influenţă ascunsă asupra principalelor procese socio-politice şi economice din ţară.
În România, extremistul Călin Georgescu are planuri similare și a spus că Soros ar fi încercat să-l împiedice să preia puterea, că toți adepții miliardarului s-ar fi "unit doar pentru a încerca să scape de un singur candidat - de mine”.
Georgescu nu e singurul care vorbește așa, în PSD sunt mulți adepți ai acestui curent, televiziunile de știri care au cea mai mare audiență folosesc marota Soros de ani de zile, la fel și extremiștii din AUR și SOS. Pe fondul campaniei pentru alegerile prezidențiale din mai, Călin Georgescu supralicitează subiectul identității naționale și al naționalismului, iar în siajul lui vin Crin Antonescu și Victor Ponta cu mesaje similare.
Elitele politice și mediatice din regiune care au disprețuit mereu drepturile omului și statul de drept au sunat adunarea sub umbrela lui Donald Trump și anunță o epurare a celorlalți care cred altceva, care mizează încă pe justiție, pe statul de drept, pe liberalismul democratic.
Sabina Fati