Coloane de mercenari români angajați să lupte alături de armata congoleză au intrat în Rwanda, sub supravegherea strictă a forțelor de securitate rwandeze.
Aproape 300 de mercenari au trecut, miercuri, din orașul congolez Goma pe teritoriul Rwandei, după ce s-au predat grupării rebele M23 care a cucerit luni acest oraș, transmite agenția EFE.
Ministrul de Externe rwandez, Olivier Nduhungirehe, a confirmat sosirea acestor mercenari la punctul de frontieră din orașul Gisenyi, în vestul țării.
„După înfrângerea lor și căderea orașului Goma, mercenarii au fugit într-o bază a MONUSCO (misiunea ONU de menținere a păcii în RDC), unde căștile albastre ale ONU i-au protejat”, a explicat Nduhungirehe, pe X.
„Guvernele lor au cerut Rwandei să le faciliteze evacuarea, prin Kigali, ceea ce am acceptat”, a confirmat șeful diplomației ruandeze, fără a oferi cifre, dar radio-televiziunea publică rwandeză RBA (Rwanda Broadcasting Agency) afirmă că sunt până la 288 de mercenari, mulți dintre ei români.
„Rwanda a fost singura țară din lume care a avertizat asupra recrutării și folosirii mercenarilor europeni de către președintele Republicii Democrate Congo, Felix Tshisekedi, cu încălcarea totală a Convenției OUA (Organizația Unității Africane, predecesoarea actualei Uniuni Africane) din 1977 și a unei Convenții a ONU din 1989”, a semnalat ministrul rwandez.
„Nici Consiliul de Securitate al ONU, nici Uniunea Europeană și cu atât mai puțin țările de origine ale acestor mercenari nu au condamnat vreodată externalizarea acestui război de către guvernul de la Kinshasa”, a mai acuzat șeful diplomației rwandeze.
În imagini difuzate de RBA mercenarii pot fi văzuți stând la rând, cu bagajele lângă ei, pentru a fi percheziționați de ofițeri rwandezi. După ce au fost controlați, ei s-au urcat în mai multe autobuze către aeroportul capitalei rwandeze Kigali, de unde vor pleca spre țările lor.
Unul dintre mercenarii români evacuați a declarat pentru Reuters că a fost la Goma aproximativ doi ani. „Goma este devastat din cauza războiului dintre rwandezi și congolezi”, spune el. „Dar suntem ușurați pentru că putem, în sfârșit, merge acasă”, adaugă mercenarul român, afirmând că grupul său a fost bine tratat de rwandezi.
- Congo: Zeci de mercenari români din armata privată a lui Horațiu Potra, atacați de rebeli. MAE a primit solicitări de asistență consulară
- Situație tensionată în Congo: Rebelii au atacat un complex al ONU și ambasadele, cadavre zac pe străzi. MAE a convocat Celula de criză interinstituțională
MAE revendică victoria
Seara a venit confirmarea şi de la Ministerul Afacerilor Externe.
„Punerea în siguranță în orașul Goma din regiunea Nord-Kivu a RD Congo, apoi extragerea și părăsirea în siguranță a zonei de conflict sunt rezultatul demersurilor efectuate de către Celula de criză interinstituțională constituită din reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și ai instituțiilor competente din România, în cadrul unor eforturi complexe”, susţine MAE.
Anterior, miercuri, MAE a confirmat că mercenarii români din Congo erau în curs să treacă granița în Rwanda. În total, 288 de mercenari români urmau să se predea forțelor din Rwanda, după trecerea frontierei din regiunea congoleză Goma, care se află acum sub controlul rebelilor M23.
Se estimează că aproximativ 800 de români sunt activi în RDC, angajați de guvern pentru a menține securitatea.
Războiul din Congo, explicat pe scurt
Rebelii din gruparea M23, sprijiniți de Rwanda, au preluat controlul asupra orașului Goma din nord-estul Congo, capitala provinciei Kivu de Nord, după mai multe zile de confruntări intense cu armata congoleză și cu grupări aliate acesteia.
M23 (Mișcarea 23 Martie) este o grupare insurgentă rwandeză condusă de etnici tutsi care au pătruns în Congo după genocidul care a avut loc în Rwanda, în urmă cu 30 de ani, când extremiștii din etnia hutu au ucis în masă etnici tutsi și hutu moderați, fiind ulterior înlăturați de forțele tutsi conduse de actualul președinte rwandez Paul Kagame.
Rwanda afirmă că unii dintre criminalii hutu s-au refugiat în R. D. Congo după genocid și că aceștia reprezintă o amenințare atât pentru etnicii tutsi congolezi, cât și pentru statul rwandez. Congo respinge aceste afirmații și acuză, la rândul său, Rwanda că folosește grupări insurgente pentru a jefui pe teritoriul congolez minerale valoroase, cum ar fi colțanul, folosit la fabricarea smartphone-urilor.
ONU a confirmat atât sprijinul oferit de Rwanda grupării M23, cât și susținerea de către Congo a grupării rebele rwandeze denumită Forțele Democratice pentru Eliberarea Rwandei (FDLR). Aceasta din urmă a fost fondată în anul 2000 de conducători ai genocidului din 1994 și de alți rwandezi refugiați politic în RDC și care urmăresc să recâștige puterea în Rwanda.