Un nou studiu realizat de cercetătorii americani pe animale cu Alzheimer a ajuns la concluzia că inhalarea gazului numit Xenon a redus neurodegenerarea și a sporit protecția creierului.
Mai mult, a indus și a crescut un răspuns microglial protector care este asociat cu eliminarea amiloidului și îmbunătățirea cogniției.
Majoritatea tratamentelor aplicate în prezent pentru protejarea împotriva maladiei Alzheimer se concentrează asupra plăcilor amiloide și a încurcăturilor neurofibrilale ale proteinelor tau care se acumulează în creier. Specialiștii de la Mass General Brigham și facultatea de medicină a universității Washington din St. Louis, SUA, s-au concentrat acum pe o nouă abordare: utilizarea gazului Xenon.
Studiul a constatat că inhalarea acestuia a suprimat neuroinflamarea, a redus atrofia cerebrală și a crescut starea neuronală protectoare la șoarecii cu Alzheimer, după cum se arată într-un raport publicat de jurnalul Science Translational Medicine,
Cum rezultatele au fost promițătoare, un studiu clinic pe oameni este programat foarte curând, chiar în acest an.
”Este o descoperire foarte nouă care arată că simpla inhalare a unui gaz inert poate avea un efect neuroprotector atât de profund”, arată autorul studiului Oleg Butovsky, de la Centrul de Boli Neurologice al Mass General Brigham, conform Medical News Today.
Una dintre principalele limitări în domeniul cercetării și tratamentului bolii Alzheimer este producerea de medicamente care pot trece de bariera hemato-encefalică – dar gazul Xenon o face, mai spune omul de știință. Xenonul penetrează bariera hemato-encefalică, trecând din fluxul sanguin direct în lichidul din jurul creierului.
Gazul Xenon, folosit în acest studiu la tratarea modelele de șoareci cu boala Alzheimer, a fost utilizat în medicina umană ca anestezic și ca neuroprotector pentru tratarea leziunilor cerebrale.
”Dacă studiul clinic (pe oameni – n. red.) merge bine, oportunitățile de utilizare a gazului Xenon sunt mari și ar putea deschide calea către noi tratamente pentru pacienții cu boli neurologice”, spune și coautorul studiului, dr. Howard Weiner, unul dintre directorii Centrului pentru Boli Neurologice de la aceeași universitate și cercetător principal în viitorul studiu clinic.