Donald Trump nu l-a criticat niciodată pe dictatorul rus. Mulți republicani americani, în timpul campaniei electorale, dar și după alegerile din noiembrie, au susținut că acesta va continua să susțină Ucraina, nu o va părăsi în fața agresiunii Rusiei. Din păcate, au apărut primele semne că s-au înșelat.
Conferința de presă ținută de Trump la reședința sa din Florida a fost revelatoare, în sensul că nimic major nu s-a schimbat în discursul său față de primul mandat, președintele ales având ca principali inamici Uniunea Europeană și NATO.
Modificările au apărut în contextul politic internațional, care s-a complicat, e volatil și dominat de conflicte politice și militare.
Declararea de către Donald Trump a Canadei drept al 51-lea stat american „pare o scenă dintr-o ordine mondială distopică post liberală. Dar eu o văd mai degrabă ca pe o mutare în ciudatul joc de societate imaginat… de Donald Trump și clovnul său Elon Musk”, a declarat Daniel Doagă, om de afaceri de origine română, stabilit de trei decenii în Canada.
„…este greu să nu ne temem de ceea ce ar putea fi cel mai dur test de până acum pentru viabilitatea democrațiilor noastre în declin”, a mai spus el, pentru Spotmedia.ro.
În afara faptului că, de această dată, Trump, într-o declarație oficială, nu a exclus folosirea forței militare în atingerea obiectivelor, acelea de a cuceri Groenlanda și de a prelua controlul Canalului Panama, retorica lui e asemănătoare cu cea din primul mandat.
Și atunci a făcut o ofertă de cumpărare a marii insule din Oceanul Atlantic, o regiune autonomă aflată sub administrație daneză, și atunci a vorbit de anexarea Canadei și a făcut mari presiuni asupra NATO, solicitând creșterea rapidă a bugetelor pentru apărare.
De ce Danemarca și Canada au devenit ținte?
Mai sunt zece zile până la depunerea jurământului, iar Donald Trump nu a dat prea multe detalii despre cum va încheia conflictul din Ucraina despre care a promis în campanie că-l va soluționa rapid.
De la 24 de ore cât a spus că va avea nevoie, cum a anunțat în repetate rânduri înainte de alegeri, Trump a revenit acum, susținând că îi va lua cel puțin 100 de zile pentru a rezolva problema.
Don Jr. și reprezentanții mei au aterizat în Groenlanda. Primirea a fost grozavă. Ei, și Lumea Liberă, au nevoie de siguranță, securitate, putere și pace! Aceasta este o afacere care trebuie să se concretizeze. MAGA. Faceți Groenlanda mare din nou!
Donald Trump, președintele SUA, postare rețele sociale
Între timp, atât el, cât și Elon Musk, cel mai bogat om din lume, au pornit un atac puternic asupra democrațiilor europene și a statelor membre NATO.
Danemarca și Canada sunt țările care au contribuit masiv, alături de SUA în timpul administrației Joe Biden, pentru sprijinirea militară a Ucrainei, cu scopul de a rezista în fața agresiunii Rusiei.
Guvernul danez a aprobat un ajutor de 6,5 miliarde de euro pentru Kiev până în anul 2028, transferând în iulie 2024 19 avioane F-16 către forțele aeriene ale Ucrainei.
Începând cu 2022, momentul declanșării invaziei de către Putin, Canada a sprijinit Ucraina cu aproape 20 de miliarde de dolari, a antrenat peste 42.000 de militari ai Kievului și a cheltuit 400 de milioane de dolari pentru antrenarea piloților de F-16, conform guvernului de la Ottawa.
Trump are un plan de pace - să apropie Europa de război
Ieșirea publică a lui Donald Trump indică faptul că a început să lucreze la un plan de încheiere a conflictului din Ucraina, iar primul pas a fost făcut în sensul deteriorării și descurajării ajutorului acordat Ucrainei de către statele membre NATO.
O slăbire a alianței occidentale în ce privește sprijinirea economică, politică și militară a Kievului reprezintă deschiderea unei căi de încheiere a conflictului, dar într-un mod amenințător pentru siguranța și pacea din Europa.
Vladimir Putin nu poate învinge Ucraina și nu-l poate înlătura pe Volodimir Zelenski de la putere atâta timp cât solidaritatea nord-atlantică funcționează.
Declarațiile lui Donald Trump zguduie din temelii această solidaritate, punând presiune pe Europa și NATO, cerând creșterea cheltuielilor militare la nivelul de 5% din PIB, unul nesustenabil economic pentru multe țări de pe continent, inclusiv România.
Comentariile președintelui ales Trump arată o lipsă totală de înțelegere a ceea ce face din Canada o țară puternică. Economia noastră este puternică. Oamenii noștri sunt puternici. Nu vom da niciodată înapoi în fața amenințărilor
Mélanie Joly, ministrul de Externe al Canadei
Pe parcursul anului trecut, au existat mai multe întâlniri și discuții între liderii europeni în ce privește pregătirea unui plan de acțiune în situația în care Donald Trump se întoarce la Casa Albă.
La vremea respectivă, au existat experți politici care au spus că o astfel de posibilitate e reală și Europa trebuie să se pregătească.
„…Joe Biden este… ultimul președinte cu adevărat transatlantic în sensul tradițional - în ceea ce privește caracterul și cariera sa”, a declarat Thomas Erndl, un deputat german conservator și vicepreședinte al comisiei parlamentare pentru afaceri externe, pentru Washington Post, în urmă cu două luni.
„Acesta este motivul pentru care Europa trebuie să-și asume mai multe responsabilități, în special în ceea ce privește securitatea”, a mai spus politicianul german.
Opoziția din Partidul Republican
Atacurile politice desfășurate de Trump asupra Canadei și Danemarcei, asociate cu atacurile lui Elon Musk asupra Germaniei și Marii Britanii, reprezintă piloni politici importanți ai noii administrații. Rămâne de văzut cu ce efect.
Dacă privim în urmă, la primul mandat al lui Donald Trump, se observă că democrația americană e mai puternică și mai sofisticată decât viziunea politică a președintelui ales.
Deși republicanii ocupă majoritatea locurilor atât în Camera Reprezentanților cât și în Senat, în interiorul partidului există și opinii puternice contrare viziunii președintelui.
Până acum, Donald Trump a suferit două înfrângeri în Congres, fiind obligat să renunțe la propunerea sa pentru poziția de procuror general, după ce l-a nominalizat pe Matt Gaetz, un membru al Camerei Reprezentanților, investigat pentru sex cu persoane minore și consum de droguri, dar și la condițiile în ce privește continuarea finanțării instituțiilor și agențiilor federale, considerate de neacceptat de către reprezentanții partidului.
Mutarea atenției de la Ucraina
„…eram în mașină, în drum spre serviciu, când aud la radio că Trump vrea să facă din Canada al 51-lea stat. Nu mi-a venit să cred! Pur și simplu, mă așteptam la multe, dar la asta nu”, a povestit Ada Bucur pentru Spotmedia.ro, cetățean canadian de origine română, care locuiește de 7 ani în Vancouver, sora autorului acestui articol.
„…discursul lui Trump a continuat cu tot ce vrea el de la Canada... Adică, faceți ce vă spun, sau vă îngrop economic! Că am fost eu șocată, nu e nimic, dar se pare că liderii politici din Canada sunt și mai șocați, iar mulți nici acum nu cred... spun că e tactica lui Trump de negociere. Deci haos! Și nici măcar nu s-a instalat la Casa Albă”, a mai povestit Ada Bucur.
Oricum ar fi, declarațiile lui Donald Trump, pe lângă confuzie și frică, au provocat mutarea atenției de la ce se întâmplă în Ucraina, de la dinamica politică și militară din Rusia la cea din Europa și NATO, oferindu-i lui Putin o ridicare a presiunii publice internaționale și timp pentru a estompa efectul eșecurilor militare.
O mică speranță vine din faptul că reacțiile liderilor europeni indică o anume pregătire pentru rezistență în fața noului mandat al lui Donald Trump.
În ultimele zile, am asistat la luări de poziții calme și raționale din partea doamnei Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei, o reacție echilibrată din partea lui Keir Starmer, liderul Marii Britanii, la adresa atacurilor lui Elon Musk, dar și unele hotărâte și fără echivoc din partea lui Emmanuel Macron, președintele Franței, dar și a lui Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.
În mod sigur, Donald Trump va modela politica internațională, dar există semne, timide deocamdată, că nu va obține tot ce-și dorește el, ce-și doresc asociații săi miliardari și Vladimir Putin.