În ziua 1030 de război Vladimir Putin a susținut tradiționala sa conferinţă de presă de la sfârşitul anului.
El a lăudat noua rachetă hipersonică rusă Oreşnik și a provocat Occidentul să încerce să o blocheze cu toate mijloacele de care dispune într-un eventual atac asupra Kievului.
Putin a mai spus că „aproape toate ţările NATO sunt în război” cu Rusia și a evitat să spună concret când s-ar putea încheia conflictul din Ucraina.
Tot astăzi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a admis că zonele ocupate de Rusia nu mai pot fi recuperate. În opinia sa, doar presiunea internațională îl poate aduce pe Putin la negocieri.
Premierul slovac Robert Fico pune și el degetul pe rană, declarând că Ucraina nu va fi invitată niciodată să adere la NATO, iar Rusia nu-şi va retrage vreodată trupele din Peninsula Crimeea anexată şi din alte părţi ocupate.
Între timp, noi atacuri cu drone și rachete au avut loc de ambele părți în timpul nopții. Apărarea aeriană ucraineană a distrus zeci de drone, dar în regiunile Sumî și Dnipropetrovsk atacurile cu rachete au provocat pagube și răniți. În schimb, Ucraina a lansat un val de rachete și drone asupra Rusiei, declanşând un incendiu la o rafinărie din sudul regiunii Rostov, care a ars ore întregi.
Sunt și câteva vești bune pentru Ucraina astăzi. Banca Mondială a anunțat aprobarea unui pachet de finanțare de 2,1 miliarde dolari, alimentat din venituri generate de active rusești înghețate. Iar Marea Britanie va debloca 273 de milioane de euro pentru echipamente militare pentru Ucraina, printre care drone, sisteme de apărare aeriană şi muniţii.
"Maratonul" lui Putin
- Nu știe când se termină războiul - Vladimir Putin a susţinut astăzi conferinţa sa tradiţională de presă de la sfârşitul anului, în care pretinde că stă de vorbă cu ruşii şi cu presa. El a declarat că forţele ruse avansează de-a lungul întregului front de luptă, dar a evitat să spună când s-ar putea sfârşi conflictul militar. „Operaţiunile de luptă sunt complexe, deci este dificil şi inutil să ghicim ce ne aşteaptă. Iar noi ne îndreptăm spre rezolvarea sarcinilor noastre principale, pe care le-am conturat la începutul operaţiunii militare speciale”, a declarat Putin. El crede că numărul ucrainenilor dispuşi să lupte se va epuiza în curând. Rusia este pregătită pentru negocieri şi compromisuri, dar „cealaltă parte a refuzat”, a mai spus acesta.
- Provocare la duel - Putin a lăudat noua rachetă hipersonică rusă Oreşnik, care poate avea o rază de acţiune de 5.500 de km, şi a spus că nimeni nu o poarte doborî. „Să ne imaginăm că sistemul nostru se află la o distanţă de 2.000 de km, dar nici rachetele antirachetă amplasate pe teritoriul polonez nu îl vor atinge”, a dat el asigurări, calificând sistemul american de apărare antirachetă drept unul costisitor, dar ineficient. „Experţii occidentali să ne propună nouă, iar ei să le propună celor din Occident şi SUA, care îi plătesc pentru analizele lor, să desfăşoare un fel de experiment tehnologic, să spunem, un duel high-tech al secolului XXI. Să stabilească o ţintă de distrugere, să zicem Kievul, să concentreze acolo toate forţele lor de apărare aeriană şi antirachetă, iar noi vom lovi acolo cu Oreşnik şi vom vedea ce se întâmplă. Noi suntem pregătiţi pentru un astfel de experiment, dar cealaltă parte este pregătită?” - a spus Putin.
- Război cu NATO - „Aproape toate ţările NATO sunt în război cu noi”, a declarat Putin. Însă, Federaţia Rusă a devenit mult mai puternică în ultimii doi sau trei ani, contrar aşteptărilor Occidentului, a subliniat liderul de la Kremlin.
- Gata pentru Trump - Liderul de la Kremlin a spus că nu a mai vorbit cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump, de peste patru ani. „În primul rând, nu ştiu când ne vom întâlni. Pentru că el nu spune nimic despre asta. Nu am mai vorbit deloc cu el de mai bine de patru ani. Sunt gata să mă întâlnesc cu el, dacă doreşte”, a spus Putin, răspunzând unei întrebări din partea unui jurnalist american cu privire la o posibilă întâlnire.
Situația pe front
- Zeci de drone distruse - Rusia a lansat în timpul nopții trei rachete și 85 de drone asupra Ucrainei. Niciuna dintre drone nu și-a atins ținta, iar 45 au fost doborâte în nouă regiuni, inclusiv cea a Kievului, au transmis Forțele Aeriene ale Ucrainei. Alte 40 de drone au dispărut de pe radar în urma aplicării măsurilor de bruiaj.
- Pagube și răniți - Rachetele lansate de Rusia noaptea trecută au avariat mai multe case, blocuri și clădiri administrative din regiunile Sumî și Dnipropetrovsk. Un ofițer de poliție și un adolescent de 16 ani au fost răniți aseară în regiunea Cernigău, relatează Ukrainska Pravda.
Ce se mai întâmplă în Rusia
- Rafinărie sub atac - Ucraina a lovit teritoriul Rusiei cu cel puţin 13 rachete şi 84 de drone, declanşând un incendiu la o rafinărie din sudul regiunii Rostov, au declarat joi oficialii ruşi, relatează Reuters. Guvernatorul interimar al regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a declarat că Ucraina a lovit regiunea cu cel puţin 13 rachete şi zeci de drone, declanşând un incendiu care a ars ore întregi la rafinăria de petrol Novoşahtinsk, vizată în mod repetat de Ucraina. Cel puţin o persoană a fost rănită în timpul atacului, a declarat Sliusar. Incendiul a fost stins dimineaţă. Apărarea aeriană rusă a doborât 84 de drone deasupra regiunilor ruseşti, inclusiv 36 deasupra regiunii Rostov, potrivit Ministerului rus al Apărării.
Alte informații relevante
- Ucraina nu mai poate elibera teritoriile pierdute - Volodimir Zelenski recunoaște că Ucraina nu mai poate recupera zonele ocupate de Rusia. El a spus pentru Le Parisien că doar presiunea internațională îl poate aduce pe Putin la negocieri. Deși Constituția ucraineană interzice renunțarea la teritorii, iar Kievul nu va recunoaște niciodată dominația rusă, Zelenski admite realitatea de pe teren: „De facto, aceste teritorii sunt acum controlate de ruși. Nu avem puterea de a le recupera”. Declarațiile vin la mai puțin de o lună după ce președintele ucrainean a sugerat la Sky News o posibilă soluție: un acord de încetare a focului ar putea fi posibil dacă teritoriul controlat în prezent de Ucraina ar fi plasat sub protecția NATO. Această mișcare ar permite apoi negocierea diplomatică pentru recuperarea zonelor ocupate.
- Reuniune la Bruxelles - Consiliul European se reuneşte astăzi, la Bruxelles, fiind prima reuniune a organismului european convocată de către noul preşedinte Antonio Costa. De asemenea, este invitat să participe Volodimir Zelenski. Liderii UE vor discuta despre războiul din Ucraina în toate dimensiunile sale, inclusiv despre cele mai recente evoluţii de pe teren, şi despre sprijinul pentru Kiev. Până în prezent, UE şi statele sale membre au acordat Ucrainei sprijin în valoare de aproximativ 124 de miliarde de euro.
- Ucraina va pierde o treime din teritoriu - Ucraina nu va fi invitată niciodată să adere la NATO, iar Rusia nu-şi va retrage niciodată trupele din Peninsula Crimeea anexată şi din alte părţi ocupate ale Ucrainei, a declarat miercuri în Comisia Parlamentară a Afacerilor Europene premierul populist slovac Robert Fico. ”Ucraina nu va fi invitată să intre în NATO. Ea va pierde o treime din teritoriu. Forţe militare străine vor fi prezente în ea. Este probabil rezultatul conflictului nebun care se desfăşoară în Ucraina de trei ani. Însă o dată, respect faptul că este vorba o încălcare a dreptului internaţional din partea Rusiei, însă Occidentul a împins Ucraina într-o situaţie proastă. Aceasta este poziţia mea, pe care nimeni nu o poate schimba”, a declarat el.
- 2% nu ajunge pentru apărarea NATO - Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a susţinut miercuri că Alianţa va avea dificultăţi în a-şi asigura apărarea colectivă dacă nu alocă mai multe fonduri în bugetele militare, având în vedere ritmul în care Rusia şi China îşi cresc cheltuielile la acest capitol, relatează agenţia EFE. "Toată această noţiune că NATO este în siguranţă mi-a plăcut mereu. Mă încântă în continuare. Ea este încă valabilă, dar în patru sau cinci ani, dacă nu acţionăm acum în următoarele luni, am putea avea dificultăţi", a spus Rutte la o conferinţă de presă după o întâlnire cu preşedintele lituanian Gitanas Nauseda. "Nu sunt atât de sigur că, în următorii patru sau cinci ani, în timp ce vedem enorma producţia de apărare în Rusia, în China, dacă ne limităm la promisiunea de 2% vom mai fi în siguranţă", a insistat secretarul general, referindu-se obiectivul de 2% din PIB asumat în cadrul NATO pentru bugetele Apărării. În primul rând, a indicat Rutte, aliaţii trebuie să înceapă "să cheltuie mai mult" pentru înarmare şi "să discute care va fi exact acest nivel" şi, în al doilea rând, "să crească absolut producţia militară".
- Miliarde pentru Ucraina din active rusești înghețate - Banca Mondială a anunțat aprobarea unui pachet de finanțare de 2,1 miliarde dolari destinat sprijinirii stabilității financiare și economice a Ucrainei. Pachetul include o finanțare directă de 1,1 miliarde de dolari, garantată printr-un fond susținut de Regatul Unit și Japonia, precum și primul grant dintr-un fond de 20 de miliarde de dolari creat de SUA, alimentat din venituri generate de active rusești înghețate, informează Sky News.
- Sprijin militar de la Londra - Regatul Unit va debloca 225 de milioane de lire sterline (273 de milioane de euro) pentru echipamente militare pentru Ucraina, printre care drone, sisteme de apărare aeriană şi muniţii, a anunţat joi Ministerul Apărării britanic într-un comunicat, informează AFP. Acest nou pachet prevede în special 92 de milioane de lire pentru a întări marina ucraineană cu drone de recunoaştere, cu nave de suprafaţă fără echipaj şi cu drone de luptă împotriva minelor marine. În iulie, guvernul laburist s-a angajat să mobilizeze 3 miliarde de lire (3,63 de miliarde de euro) pe an până în 2030-2031 pentru susţinerea militară a Kievului.