Preşedintele francez Emmanuel Macron va discuta cu premierul polonez Donald Tusk despre desfăşurarea unei forţe postbelice de menţinere a păcii în Ucraina atunci când cei doi se vor întâlni joi, la Varşovia.
Întâlnirea dintre cei doi lideri importanţi din UE vine pe fondul temerilor tot mai mari că viitoarea administraţie a lui Donald Trump îi va forţa pe europeni să preia mai multe responsabilităţi militare în Ucraina.
„Este adevărat”, a confirmat pentru POLITICO un diplomat UE atunci când a fost întrebat despre un articol din ziarul Rzeczpospolita care susţinea că cele două ţări discută despre o potenţială forţă de menţinere a păcii de 40.000 de oameni compusă din trupe din ţări străine. Diplomatul nu a dat detalii cu privire la ţările din care ar putea proveni soldaţii.
Cu toate acestea, un oficial francez de rang înalt a declarat că au fost surprinşi de această propunere care ar fi venit din partea lui Macron.
„Aceasta nu este o formulă care ne-ar permite să luăm o astfel de decizie”, a declarat oficialul, adăugând că misiunile de menţinere a păcii ar trebui să fie decise în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite sau al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, nu într-o discuţie bilaterală cu preşedintele francez. Trimiterea de trupe poloneze în Ucraina „ar avea sens doar în cadrul unui format NATO”, a adăugat acesta.
Propunerea privind forţa de menţinere a păcii este separată de ideea anterioară a lui Macron de a trimite instructori militari în Ucraina în timpul războiului în curs, precizează POLITICO.
La începutul acestei săptămâni, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut aparent referire la un astfel de plan atunci când s-a întâlnit cu Friedrich Merz, probabil viitorul cancelar al Germaniei, în prezent şef al opoziţiei conservatoare din Germania.
„Vă voi spune sincer, ne putem gândi şi lucra la poziţia lui Emmanuel Macron”, a declarat Zelenski reporterilor. „Vă amintiţi, el a propus ca trupele acestei sau altei ţări să fie prezente în unele teritorii ale Ucrainei, ceea ce ne-ar garanta securitatea în timp ce Ucraina nu este în NATO”, a spus Zelenski.
„Dar înainte de asta, trebuie să înţelegem clar când va fi Ucraina în UE şi când va fi în NATO”, a adăugat el.
Liderul ucrainean a subliniat, de asemenea, nevoia ţării sale de a avea garanţii de securitate atunci când s-a întâlnit cu Donald Trump la Paris, în weekend.
Principala solicitare a Ucrainei este să primească o invitaţie oficială de a adera la NATO, dar membri precum Statele Unite şi Germania se opun, îngrijoraţi de posibilitatea de a fi atraşi într-un război cu Rusia. Fără aderarea la NATO, Kievul se teme că orice acord de pace ar permite pur şi simplu Rusiei să aibă un răgaz şi apoi să atace din nou, după ce îşi va reface armata.
Îngrijorați de Putin
Trimiterea de forţe străine de menţinere a păcii în Ucraina ar putea linişti temerile Kievului că aliaţii săi nu vor interveni dacă liderul rus Vladimir Putin va relua războiul. Kievul are experienţa amară a renunţării la arsenalul său nuclear în 1994 în schimbul unor promisiuni de securitate care nu au împiedicat un atac rusesc.
„Este foarte clar că încheierea războiului şi câştigarea păcii sunt posibile doar atunci când Ucraina este în NATO şi în UE”, a declarat pentru POLITICO vicepremierul ucrainean Olha Ştefanişina.
Ministrul german de Externe Annalena Baerbock a abordat, de asemenea, problema atunci când a fost întrebată săptămâna trecută despre un posibil rol al Germaniei în orice forţă de menţinere a păcii. „Desigur, tot ceea ce serveşte păcii în viitor va fi susţinut de partea germană cu toate eforturile”, a spus ea.
Cu toate acestea, poziţia oficială a Berlinului a fost refractară faţă de orice plan de desfăşurare de forţe. Creştin-democraţii, care probabil vor conduce guvernul după alegerile din februarie, au fost mai deschişi să ajute Ucraina, dar Merz a declarat la începutul acestei luni că discuţiile despre o misiune germană de menţinere a păcii în Ucraina sunt „iresponsabile”.