Alegerile parlamentare, de departe cele mai importante în sistemul nostru politic, au loc într-un moment vecin cu nebunia politică, după rezultatele șocante ale primului tur al prezidențialelor, după decizia CCR de renumărare a tuturor voturilor și, nu în ultimul rând, după comunicatul CSAT care contrazice tot ce au spus instituțiile din sistemul de securitate națională despre implicări ale Rusiei în alegerile din România.
Ce se poate întâmplă cu alegerile prezidențiale în continuare l-am întrebat pe conf. univ. dr. Claudiu Dinu, avocat și fost consilier prezidențial. Pe scurt, lucrurile stau în felul următor:
1.CCR avea dreptul să dispună renumărarea în cadrul procedurii de validare a scrutinului, pornind de la motivele din sesizările primite.
2.Nu orice neregulă care ar putea fi descoperită în procesul de renumărare înseamnă neapărat fraudă, adică o distorsionare intenționată a rezultatului. Dacă această intenție de fraudare nu poate fi dovedită, eventuale nereguli, comise fără acea intenție, deci din eroare, pot fi corectate fără anularea scrutinului.
3.L-am întrebat ce se întâmplă dacă erorile sunt multe, renumărarea la rândul ei contestată și chiar menținerea intactă a voturilor nu mai poate fi certă. Ar putea fi chiar acestea motive de anulare?
Conf. Claudiu Dinu consideră că anularea ar trebui să fie o măsură de ultim resort, pentru situații de mare gravitate, fraude. Însă CCR a mai luat decizii fără precedent și controversate. Deci ipoteza nu poate fi cu totul exclusă.
4.Retragerea lui Marcel Ciolacu nu mai e posibilă dincolo de nivelul declarativ, adică la fel ca aceea a lui Ludovic Orban. Atât eventuala modificare a clasamentului, cât și o eventuală anulare a alegerilor pot fi făcute doar cu aceiași candidați care au participat și la scrutinul din 24 noiembrie.
5. Călin Georgescu mai poate fi eliminat din cursă de către CCR în baza celor comunicate de CSAT? În mod normal nu, spune Claudiu Dinu, pentru că termenele de contestare a candidaturilor au trecut, iar eventuale infracțiuni trebuie stabilite prin proces penal.
Dar CCR este suverană pe procedura alegerilor prezidențiale, există și precedentul eliminării Dianei Sosoaca, deci ipoteza nu poate fi cu totul exclusă.
La rândul său, avocata Elenina Nicuț explică:
1. Putea CCR să dispună reverificarea/renumărarea? Da, putea, pentru că în alegerile prezidențiale CCR e suverană (aspect pe care l-am supus atenției încă din octombrie).
2. O astfel de reverificare/renumărare putea fi dispusă pe vorbe? În principiu, nu, însă noi nu știm ce e în dosarul de la CCR. Dacă s-a prezentat fie și un început de dovadă, cum îi zicem noi, s-a prins firul.
3. Reverificarea/renumărarea privește buletinele, nu voturile. Aici e iar rost de o nuanță. Pentru că voturile sunt negotium, iar buletinele, instrumentum. Deci obiectul reverificării/renumărării sunt hârtiile în sine care trebuie luate la mână din nou.
4. Procedura reverificării/renumărării nu e expres prevăzută de lege. Dar prefixul “re” ne spune că ar trebui să se petreacă în fix aceleași condiții ca duminică noaptea, chiar dacă operațiunea în sine a fost dată în sarcina altor birouri electorale.
5. Urletele, blestemele și victimizările pot ajuta la ceva? Da, pot ajuta candidatul de pe locul 1, aflat la distanță considerabilă de locul 2 și care nu e direct vizat de reverificare/renumărare (contestația care-l viza a fost respinsă de CCR pentru că e tardiv formulată). Orice discuții despre lovituri de stat îi bagă voturi în traistă. Și nu doar lui.
Este o iluzie să ne imaginăm că o decizie CCR, mai ales una de anulare a unui tur de scrutin, poate fi lăsată nerespectată, mai ales că tot CCR trebuie să valideze și turul al doilea al alegerilor, implicit, rezultatul final. După cum împotriva unei decizii CCR nu există cale de atac.
Deci în privința alegerilor prezidențiale orice este posibil și, de aici, calea este deschisă pentru orice variantă de viitor președinte.
Cu atât mai mult este extrem de important ca structura Parlamentului să asigure direcția corectă a României, cu toate neajunsurile pe care le știm și de care suntem scârbiți.
Trebuie să fim conștienți că un președinte genial poate fi îndiguit de o majoritate toxică, după cum un președinte toxic poate fi blocat, eventual suspendat și trimis la judecata poporului, de o majoritate corectă.
- Andrei Pleșu: Să votăm în așa fel încât Parlamentul să fie mai normal și mai puternic decât președintele, dacă președintele iese cine ne temem să iasă
Oricum viitoarea structura a parlamentului va fi problematică, cu un scor foarte mare al extremiştilor potentați de rezultatul din 24 noiembrie. Isteria acestor zile ar putea să îi apropie de 50%, după cum arata la Europa FM Kelemen Hunor.
Ar putea fi nevoie de o concentrare a tuturor celorlalte forțe politice într-o majoritate extrem de dificilă, care să le lase extremiștilor întreaga tribună a Opoziției.
Da, emoția investită în prezidențiale este justificată, fără îndoială, dar alegerile din această duminică, fix din Ziua Națională a României, sunt cele mai importante. Ele pot distruge un rezultat final bun al prezidențialelor sau pot salva un rezultat toxic al prezidențialelor.
E nevoie de mai puțină isterie și mai multa rațiune. Chiar dacă ne este silă și, avem toate motivele să ne fie, de partidele politice, fără ele nu poate exista viață politică, deci un stat democratic nu poate funcționa.
Nu mai vrem democrație? Aripa extremistă, prorusă fix asta așteaptă. Moscova lucrează cu materialul clientului.