Vineri seara, un fior de emoție a străbătut România. Mai multe posturi de televiziune și-au oprit programele curente pentru a anunța că Ambasada SUA de la București a emis o alertă de amenințări teroriste pe teritoriul țării noastre.
Atenționarea era adresată cetățenilor SUA, iar ea este făcută în baza mai multor legi federale și norme care obligă ambasadele să emită astfel de alerte, dacă sunt detectate amenințări imediate în anumite țări și teritorii în care viața americanilor e în pericol.
Numai că sistemul de atenționare pune în dificultate autoritățile statelor naționale ale căror instituții nu au acces la date, nu se coordonează cu partea americană, comunică mai puțin cu propriii cetățeni sau nu o fac deloc.
A fost și cazul a ceea ce s-a întâmplat în România, vineri seara, în care la scurt timp după mesajul Ambasadei SUA a venit unul greu de înțeles al Ministerului de Interne și, apoi, o reacție bizară de la SRI.
„Și în acest sfârșit de săptămână structurile Ministerului Afacerilor Interne se vor afla la datorie, cu efective mărite, pentru asigurarea unui climat optim de ordine și siguranță publică”, anunță un comunicat oficial din 11 octombrie, publicat la scurt timp după alerta ambasadei SUA.
„Astfel, polițiștii, jandarmii, polițiștii de frontieră, împreună cu partenerii instituționali, se vor afla în stradă, o atenție deosebită fiind acordată zonelor în care se desfășoară ceremonii religioase, lăcașurilor de cult și locurilor cu public numeros, pentru siguranța tuturor cetățenilor”, mai precizează anunțul.
Mesajul Ministerului de Interne, de neînțeles
Dacă se compară cu mesajul clar, direct și pragmatic făcut de reprezentanța diplomatică a SUA, se observă că cel de la Ministerul de Interne vorbește despre orice altceva numai despre potențialul pericol nu, iar dacă nu ar fi existat mesajul ambasadei SUA, cel de la Interne ar fi de neînțeles.
„Ambasada Statelor Unite ale Americii a fost informată cu privire la amenințări care ar putea viza o sinagogă, un templu sau o moschee din România, în weekend-ul 11-13 octombrie. Ambasada îndeamnă cetățenii americani să manifeste prudență sporită în apropierea instituțiilor religioase din România pentru această perioadă”, se arată în comunicatul sec al instituției americane.
Din el, orice persoană matură care știe să citească înțelege că au fost detectate acțiuni ostile pe teritoriul României, care vizează producerea unui atentat asupra unei sinagogi, templu sau moschee din țara noastră.
Comunicatul SUA nu face referiri la biserici naționale, la procesiunea religioasă de la Iași, nu face referire la nicio altă manifestare sportivă sau stradală din România, deși au fost foarte multe în weekendul care a trecut.
SRI, mai mult supărat decât îngrijorat
Tot vineri seara, la scurt timp după anunțul ambasadei americane, purtătorul de cuvânt al SRI trimite un comunicat care produce și mai multă perplexitate:
„În prezent, SRI nu are date şi informații care ar putea conduce la solicitarea creșterii nivelului de alertă teroristă…”
Această frază, cu cea mai mare bunăvoință, nu pare că înseamnă altceva decât manifestarea unei frustrări a agenției de informații din România că nu a fost anunțată în prealabil de americani despre ce se întâmplă la noi în țară.
Mai mult, o astfel de formulare deschide poarta către o serie de speculații și interpretări atât în ce privește modul de comunicare a SRI cu cetățenii români, cât și în ce privește modul de acțiune, mai ales în situația complicată creată de războiului din Orientul Apropiat.
„Dar ținând cont totuși de contextul internațional de securitate şi de evenimentele religioase care se întâmplă în acest weekend, SRI cu structurile competente şi împreună cu toate celelalte structuri şi instituții va manifesta o atenție sporită pentru prezervarea stării de securitate a românilor”, se mai arată în declarația reprezentanților SRI.
Adică, decodificând limbajul de lemn al agenției: Chiar dacă suntem supărați că nu ne-ați anunțat, noi, totuși, vom lua în serios alerta, deși habar n-avem ce se întâmplă și vom proteja evenimentele religioase din acest weekend.
Secretomania distruge România
Din compararea celor două mesaje, cel al ambasadei americane, și cel al autorităților din România - MAI și SRI, se observă o problemă cronică în ce privește comunicarea dintre instituțiile naționale și cetățeni.
Secretomania oficială a fost lansată odată cu începutul războiului din Ucraina, atunci când Klaus Iohannis a decis ca ajutorul dat de țara noastră să nu fie comunicat populației.
Cazul României a devenit singular în Europa, unde conducerile statelor membre UE și-au anunțat în mod constant cetățenii despre ajutorul dat, amplitudinea lui și în ce constă.
Mai mult, la nivelul Comisiei Europene există rapoarte oficiale despre sprijinul financiar al comunității atât în ce privește fondurile pentru înarmare, cât și cele pentru susținerea economică a Ucrainei.
Chiar și Viktor Orban a avut o poziție sinceră față de cetățenii țării sale, cu toată contestarea pe scară largă a politicii sale, anunțând oficial că nu sprijină Ucraina și că e de partea Rusiei.
De un an fără director SRI
Episodul de vineri indică din nou faptul că autoritățile din România tind să ascundă informații importante cu privire la siguranța cetățenilor, creând un fel de cupolă prin care aceștia sunt izolați de realitate, fenomen care încurajează răspândirea teoriilor conspiraționiste și erodează masiv încrederea în instituțiile statului.
Mai mult, în spatele secretomaniei, autoritățile pot ascunde cu ușurință eșecuri în ce privește acțiunile de protejare a populației, dar și deciziile greșite.
De exemplu, de peste un an, SRI nu are director, Eduard Hellvig dându-și demisia la începutul lunii iulie 2023, după „discuții deschise” cu Iohannis.
Cea mai mare agenție de informații din România nu are o interfață oficială cu publicul, în timp ce la graniță se desfășoară un război, iar în Orientul Apropiat altul, țara noastră fiind afectată puternic de ambele conflicte armate.
America folosește pe scară largă sistemul de alertare a cetățenilor săi în ce privește posibile acte de terorism. Doar în acest an atenționări asemănătoare cum a fost cea din România au fost emise în Belgia (17 mai, 2024), Danemarca (2 octombrie, 2024), Suedia (2 octombrie, 2024) și Norvegia (4 octombrie, 2024).
Modalitatea prin care se sesizează pericolul se face printr-un sistem complex de analiză a semnalelor bazelor de date, rapoartelor electronice și intensitatea comunicațiilor digitale. Rețelele de computere rulează programe care identifică anomalii în ce privește o serie de factori, de exemplu, un număr mai mare de intrări într-o țară din alta într-o perioadă foarte scurtă de timp, tranzacții cu arme, închirieri sau furturi de mașini într-o anumită zonă, dispariții de materiale explozibile asociate cu evenimente publice majore, sărbători naționale sau religioase etc.
Datele, procesate rapid în funcție de anumite criterii (algoritmi), indică o anumită probabilitate de a se produce un atentat într-o zonă sau alta. Sistemul are ca principală funcție cea de avertizare, obiectivul principal fiind cel de prevenire a atacurilor teroriste.