Ziua 961 Contraofensivă puternică în Kursk. Zelenski vrea un sfârșit rapid al războiului. Putin, întâlnire cu președintele Iranului. Ajutor de 1,4 miliarde de euro pentru Ucraina

În ziua 961 de război, autoritățile din Odesa au anunțat că nouă persoane, inclusiv o fată de 16 ani, au fost ucise de explozia unei rachete balistice lansată joi seara de Rusia.

Noaptea trecută apărarea aeriană ucraineană a distrus toate dronele lansate de Rusia. Acestea se îndreptau spre Kiev din mai multe direcții, iar atacul a durat aproape opt ore. Armata ucraineană a distrus şi un elicopter rusesc Mi-8 în regiunea Harkov. Rusia a pierdut 329 de elicoptere de la începutul războiului.

De cealaltă parte, surse coordonate din ambele tabere confirmă că armata rusă a lansat o contraofensivă puternică în zone din provincia rusă Kursk ocupate de armata ucraineană la începutul lunii august. Trupele rusești ar fi reuşit să treacă de liniile defensive ucrainene şi ar fi recuperat controlul asupra a cinci localităţi în zona Liubímovka, unde ar fi încercuit două batalioane ucrainene. Este vorba despre cel mai amplu contraatac rusesc în Kursk.

Nu există confirmări oficiale pentru contraofensivă. Generalul Oleksandr Sîrskîi, comandantul armatei ucrainene, a spus doar că Rusia a transferat aproximativ 50.000 de militari din Ucraina în Kursk, pentru a face față forțelor ucrainene, ceea ce a slăbit pozițiile rușilor în alte sectoare ale frontului.

De asemenea, trupele ruse avansează lent în regiunea Donețk și au ocupat trei sate din apropierea orașului Mîrnohrad, care ar putea fi vizat în curând de atacuri.

În timpul ăsta, Volodimir Zelenski și-a început turneul european, în care încearcă să obțină un ajutor cât mai mare de la aliați. El s-a întâlnit la Berlin cu Olaf Scholz, căruia i-a cerut să nu-și diminueze susținerea, afirmând că Ucraina vrea un sfârșit al războiului rapid și drept, nu mai târziu de finalul lui 2025. Cancelarul german a anunţat cu această ocazie un nou pachet de ajutor militar în valoare de 1,4 miliarde de euro. Zelenski s-a întâlnit, pentru 35 de minute, și cu Papa Francisc.

Iar Vladimir Putin şi-a început vizita în Turkmenistan, unde va participa la o conferinţă internaţională la care se va întâlni și cu preşedintele Iranului.

Și, pe măsură ce crește numărul zilelor de război, crește și numărul ucrainenilor care vor negocieri cu Rusia. Un politician de la Kiev spune că, dacă în urmă cu doi ani, numărul ucrainenilor care voiau negocieri cu Rusia era în jur de 10%, acum a ajuns până la 40%.

• Ziua 960 Atac cu rachete în Odesa. Minge de foc uriașă și jeturi de scântei la un depozit de drone din Rusia (Video) Zelenski, acuzat de presiuni asupra jurnaliștilor

Situația pe front

• Atac cu rachetă în Odesa - Nouă persoane au fost ucise, inclusiv o fată de 16 ani, iar alte zece au fost rănite de explozia unei rachete belistice Iskander-M lansată de Rusia joi seara asupra regiunii Odesa, a anunțat vineri guvernatorul regional Oleh Kiper citat de Kyiv Independent. O clădire cu două etaje a fost distrusă. Oleh Kiper a menționat că în două zile rușii au ucis 13 civili în regiune, majoritatea fiind tineri. În noaptea de 11 octombrie, trupele ruse au lovit Odesa cu rachete balistice, omorând patru persoane, inclusiv un adolescent, și rănind alte zece.

• Elicopter rusesc distrus în Harkov - Armata ucraineană a distrus un elicopter rusesc Mi-8 în regiunea Harkov, a anunțat dimineață Statul Major, fără a da mai multe detalii, informează Kyiv Independent. Mi-8 este un elicopter sovietic folosit pentru transport de armata și de ministerele guvernului rus. Un astfel de aparat costă aproximativ 10-15 milioane de dolari. Conform bilanțului anunțat vineri de Kiev, Rusia a pierdut 329 de elicoptere de la începutul războiului.

• Nimic nu trece - Apărarea aeriană ucraineană a distrus toate dronele pe care Rusia le-a lansat în cursul nopții. Dronele au vizat Kievul din mai multe direcții, iar atacul a durat aproape opt ore, a anunțat administrația militară a capitalei ucrainene, citată de Ukrainska Pravda.

• Rușii au ocupat încă trei sate - Trupele ruse au ocupat trei sate din apropierea orașului Mîrnohrad - Mîkolaivka, Krasnîi Iar și Krutîi Yar, anunță DeepState, un grup de analiști militari ucraineni. "Recent, a apărut o scădere a activității în apropiere de Hrodivka și Novohrodivka, dar forțele ruse au încercat continuu să spargă pozițiile militare ucrainene cu intensitate diferită. Au rămas blocați fără succes în unele zone, dar există locuri în care rușii au găsit slăbiciuni (ale forțelor ucrainene - n.red). Succesul lor constă adesea în ocolirea punctelor puternice de rezistență", notează Deepstate. Sursa citată remarcă, totodată, că Mîkolaivka este ultima localitate înainte de Mîrnohrad, ceea ce înseamnă că orașul ar putea fi supus curând unor presiuni ridicate și tentative ale forțelor ruse de a străpunge periferia de sud.

Ce se întâmplă în Rusia

• Contraofensivă puternică la Kursk - Armata rusă a lansat o contraofensivă puternică în zone din provincia rusă Kursk ocupate de armata ucraineană la începutul lunii august, afirmă joi surse concordante din ambele tabere citate de agenţia EFE. Potrivit canalului neoficial al grupării de trupe ruse "Sever" (Nord), preluat de portalurile Mediazona şi Meduza, trupele ruse au reuşit să treacă de liniile defensive ucrainene şi au recuperat controlul asupra a cinci localităţi în zona Liubímovka, unde ar fi încercuit două batalioane ucrainene. Şi canalul de Telegram al blogului Rybar, apropiat de armata rusă, a confirmat acţiuni ofensive ruseşti pe mai multe sectoare ale frontului în Kursk. Potrivit portalului de investigaţii Agentstvo, este vorba despre cel mai amplu contraatac rusesc în Kursk după o altă contraofensivă lansată în această provincie luna trecută. Platforma de analiză a evoluţiei războiului "DeepState", apropiată armatei ucrainene, a admis situaţia dificilă a acesteia în Kursk, afirmând că trupele ucrainene au avut joi acolo "o zi teribilă". "Situaţia cea mai rea este observată în jurul Liubímovka", confirmă portalul ucrainean. Oficial nu există confirmări ale situației.

• Rusia a mutat trupe în Kursk - Aproximativ 50.000 de militari ruși au fost transferați de pe frontul din Ucraina în regiunea Kursk, a spus comandantul armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, într-un documentar difuzat de televiziunea națională ucraineană. Potrivit acestuia, mutarea trupelor a slăbit pozițiile rușilor în alte sectoare ale frontului, în special în Zaporojie, Herson și Kramatorsk. "Asta, desigur, ne ajută să îndeplinim operațiunile defensive".

• Putin a plecat în Turkmenistan - Vladimir Putin şi-a început vizita în Turkmenistan, ţară din Asia Centrală, şi a ajuns la locul de desfăşurare a unei conferinţe internaţionale la care urmează să ia cuvântul vineri. Sunt aşteptaţi să participe lideri regionali, iar Putin urmează să poarte discuţii separate cu Serdar Berdîmuhamedov, omologul său turkmen, dar şi cu preşedintele iranian Masoud Pezeshkian.

• Kadîrov crede că va fi asasinat - Ramzan Kadîrov, liderul regiunii ruse Cecenia, a acuzat trei parlamentari ruşi că încearcă să comande asasinarea sa şi i-a ameninţat cu o răzbunare sângeroasă, a relatat TASS. Disputa îşi are originea într-o chestiune de afaceri, o fuziune corporativă care implică cel mai mare retailer online din Rusia, Wildberries. Kadîrov a descris fuziunea Wildberries cu firma de publicitate outdoor Russ Group drept o „acaparare de active”. Luna trecută, în faţa biroului din Moscova al companiei au fost ucise două persoane într-un schimb de focuri. „Dacă nu vor dovedi contrariul, voi declara oficial o pricină de sânge”, ar fi spus Kadîrov la o întâlnire cu oficiali din domeniul securităţii. În Cecenia, „pricinile de sânge” presupun uciderea unui inamic sau a rudelor sale de sex masculin, ca răspuns la o presupusă ofensă. Unul dintre cei numiţi de Kadîrov în legătură cu presupusul complot de asasinat este Suleiman Kerimov, un om de afaceri bogat şi senator rus din Daghestan, acuzat că a „acaparat” Wildberries.

• O jurnalistă ucraineană a murit în detenţie la 28 de ani - Viktoria Roşcina, o jurnalistă ucraineană care se afla în detenţie în Rusia, a murit în închisoare, în circumstanţe încă necunoscute. Roşcina, care a împlinit 28 de ani luna aceasta, a realizat reportaje independente pentru Ukrainska Pravda şi Hromadske Radio şi pentru Radio Liberty, finanţat de SUA. Ea a avut relatări de la faţa locului despre viaţa din Crimeea, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană în 2014 şi despre zonele din estul Ucrainei aflate sub controlul separatiştilor finanţaţi de Rusia. Ea a documentat și apărarea de aproape trei luni a portului Mariupol după ce Moscova a lansat invazia la scară largă din Ucraina în februarie 2022. Jurnalista a fost iniţial reţinută timp de 10 zile în sudul Ucrainei după invazia rusă şi plecase într-o nouă călătorie în regiunile ocupate când a dispărut, în august 2023. Oficialii ruşi au recunoscut în luna mai că a fost reţinută. Decesul ei a fost anunţat la televiziune de Petro Iaţenko, ofiţer de presă al organismului care serveşte interesele prizonierilor de război. Un purtător de cuvânt al Direcţiei de informaţii a armatei din Ucraina (GUR), Andrii Iusov, a declarat că Roşcina era pe o listă de prizonieri care urmau să fie schimbaţi.

Alte informații relevante

• Tot mai mulți ucraineni vor negocieri cu Rusia - Numărul ucrainenilor care vor negocieri cu Rusia a crescut de patru ori, a declarat un politician aflat la putere în Kiev, sub protecția anonimatului, pentru Hotnews. Dacă în urmă cu doi ani numărul ucrainenilor care voiau negocieri cu Rusia era în jur de 10%, acum a ajuns până la 40%, a explicat acesta. În ceea ce privește ce anume ar putea fi discutat la aceste negocieri, opiniile sunt diverse. "Unii dintre cei 40% consideră că linia frontului ar trebui să rămână acolo unde este acum, ceea ce ar însemna un control semilegal al rușilor asupra unor teritorii. Alții spun că negocierile ar trebui să aibă loc, dar numai în condițiile în care rușii își vor retrage toate trupele de pe teritoriul Ucrainei. Și aici există mai multe opțiuni", a spus sursa menționată.

• Marea Britanie ar putea trimite trupe în Ucraina pentru antrenamente - Conducerea armatei britanice ia în considerare trimiterea de trupe în Ucraina pentru ajuta la instruirea militarilor ucraineni și pentru a sprijini eforturile de recrutare ale Kievului, au declarat surse oficiale pentru The Times. Conform planurilor, grupuri mici de instructori militari britanici s-ar deplasa în locuri izolate din vestul Ucrainei pentru a oferi instruire de bază intensivă noilor recruți înainte ca aceștia să ajungă pe frontul din est. Astfel s-ar rezolva unele dintre problemele logistice legate de trimiterea trupelor ucrainene la bazele britanice pentru instruire și ar economisi bani. O sursă din domeniul apărării din Regatul Unit spune că mişcarea ar fi "mai ieftină pentru noi și mai bună pentru ei". Iar o sursă din armata ucraineană crede că ar transmite "un semnal politico-militar puternic" către Rusia. Sursa a declarat că acest lucru ar marca, de asemenea, începutul unei desfășurări "de facto" a infrastructurii militare a NATO în Ucraina și ar fi "un factor puternic de descurajare".

• Polonia a pierdut controlul asupra vizelor pentru ruşi - Peste 1.800 de ruşi au intrat în Polonia, în decurs de aproape doi ani, cu vize eliberate „fără niciun temei legal”, a anunţat şeful Biroului Suprem de Audit (NIK) din Polonia, relatează Politico. Șeful NIK, Marian Banaś, a pus sub semnul întrebării programul guvernului anterior de la Varşovia „Polonia. Business Harbour”, care a încurajat specialiştii şi companiile să se relocalizeze în Polonia, dar care a fost anulat de noul guvern pro-occidental al premierului Donald Tusk. Banaś susţine că vizele eliberate în cadrul programului nu aveau „niciun temei juridic”. „Aceasta a fost cea mai uşoară, rapidă şi ieftină modalitate de a intra pe teritoriul Poloniei şi al UE, care a fost utilizată de peste 1.800 de cetăţeni ai Federaţiei Ruse între 1 martie 2022 şi 31 decembrie 2023”, se arată în raportul NIK. Ministrul de externe Radosław Sikorski a deplâns, de asemenea, rezultatele: „Confirmăm că au fost exercitate presiuni scandaloase, nejustificate asupra consulilor polonezi. Confirmăm că, din păcate, în special între 2018 şi 2023, a existat o pierdere de control asupra sistemului de vize”.

• Papa l-a primit pe Zelenski - Papa Francisc l-a primit vineri la Vatican pe Volodimir Zelenski, cu care a avut o întrevedere privată de 35 de minute la palatul apostolic. Papa i-a oferit liderului ucrainean un basorelief din bronz cu o floare și o inscripție: „pacea este o floare fragilă”. În schimb, Zelenski i-a dăruit un tablou în ulei intitulat „Masacrul de la Bucea – Povestea Maricicăi”. Bucea, un oraș situat la nord-vest de Kiev, a fost ocupat de trupele ruse la începutul invaziei din februarie 2022 și a devenit locul unor atrocități grave comise împotriva civililor. A fost a doua întâlnire a celor doi, după cea din iulie, cu ocazia summit-ului G7 din Italia.

• Zelenski, la Berlin - Aflat la Berlin, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut lui Olaf Scholz ca Germania să nu diminueze ajutorul acordat Ucrainei și a spus că vrea ca războiul cu Rusia să se încheie în 2025, relatează AFP. „Ucraina (...) vrea un sfârşit rapid şi drept al acestui război (...). Eu aş vrea să văd asta nu mai târziu de anul viitor, 2025”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean se va întâlni și cu preşedintele Frank-Walter Steinmeier. E a doua vizită a lui Volodimir Zelenski în Germania într-un interval de numai cinci săptămâni. Preşedintele ucrainean se află într-un turneu prin Europa, pentru a le prezenta aşa-numitul său "plan pentru victorie" liderilor din Regatul Unit, Franţa, Italia şi Germania. Detalii AICI.

• Nou ajutor pentru Ucraina - Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat vineri un nou pachet de ajutor militar în valoare de 1,4 miliarde de euro pentru Ucraina până la sfârşitul anului 2024, spunându-i preşedintelui Volodimir Zelenski, care se află în vizită la Berlin, că acesta este un semnal adresat Rusiei că Occidentul nu va înceta să sprijine Kievul, relatează Reuters. Noul pachet de ajutor va fi acordat împreună cu ţările partenere Belgia, Danemarca şi Norvegia, şi include elemente de apărare aeriană, tancuri, drone de luptă şi artilerie. „Este un mesaj clar pentru (preşedintele rus Vladimir) Putin - să nu creadă că timpul joacă în favoarea lui. Nu vom renunţa la sprijinul nostru pentru Ucraina", a declarat Scholz.

• Italia va organiza o conferință pentru reconstrucția Ucrainei - Premierul italian Giorgia Meloni a anunţat joi seara, la Roma, după o întrevedere cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, că Italia va găzdui în iulie următoarea conferinţă privind reconstrucţia Ucrainei. "Ucraina nu este singură şi îi vom fi alături atât timp cât va fi necesar", a declarat presei Giorgia Meloni, precizând că această reuniune va avea loc pe 10 şi 11 iulie 2025.