În data de 8 februarie 2024, cu o lună înainte de alegerile prezidențiale din Rusia, Comisia Electorală Centrală a anunțat că a respins înregistrarea candidaturii lui Boris Nadejdin pentru nereguli găsite în cazul a 9.000 de semnături de susținere din cele 100.000 necesare pentru participarea la alegeri.
Boris Nadejdin a încercat să candideze la președinția Rusiei din poziția de susținător al păcii, militând pentru încheierea războiului din Ucraina.
Regimul politic de la Kremlin, controlat de Vladimir Putin, n-a permis intrarea unui astfel de candidat într-o cursă electorală formală, menită să valideze acțiunile distructive ale unui președinte aflat de un sfert de secol în funcție.
Decizia Curții Constituționale de la București de a interzice eurodeputatei Diana Șoșoacă să candideze proiectează în România un mod de acțiune a instituțiilor asemănător cu cel din Rusia, iar situația creată indică o fragilitate îngrijorătoare a sistemului democratic dintr-un stat NATO, membru al Uniunii Europene.
Percepția inițială este a unei Curți Constituționale care a acționat politic și în avantajul presupus al unor partide.
Costin Ciobanu, analist politic
Diana Șoșoacă este un om politic extremist, violent și populist. Luările ei de poziție sunt toxice. A promovat de-a lungul timpului teorii ale conspirației, informații false și mesaje ale propagandei ruse. De asemenea, a avut apariții publice șocante, de exemplu, episoadele cu botnița, prin care promova violența politică.
Iertată de procurori, validată de BEC, interzisă de CCR
În ultimii cinci ani, odată cu evoluția ei din perioada pandemiei, când s-a făcut remarcată la protestele la adresa măsurilor impuse de Guvern pentru protejarea populației, Diana Șoșoacă a încălcat în repetate rânduri legea și normele de conduită parlamentară, dar forțele de ordine nu au reacționat sau au făcut-o cu timiditate.
De exemplu, în luna decembrie 2021, Diana Șoșoacă împreună cu soțul ei au atacat și sechestrat o echipă de jurnaliști italieni de la postul de televiziune RAI 1.
Procurorii au îngropat dosarul și investigația nu a ajuns în instanță, deși au existat reacții oficiale ale guvernului italian.
În luna mai din acest an, Diana Șoșoacă filmează un clip electoral pentru alegerile europarlamentare în care apare îmbrăcată în uniformă militară, folosind un vehicul al Poliției.
Deși reprezentanții Ministerului de Interne au declanșat o anchetă internă, nu a existat o plângere la Parchet, chiar dacă faptele reprezintă infracțiuni, conform Codului Penal.
Acestea sunt doar două dintr-o multitudine de încălcări ale legii săvârșite de Diana Șoșoacă la care autoritățile n-au reacționat.
În schimb, CCR, printr-o decizie fără precedent, îi limitează drepturile fundamentale ale acesteia, interzicându-i să candideze, deși nu are cazier și îndeplinește condițiile impuse de Constituția României. În plus, dosarul ei de candidatură fusese validat de Biroul Electoral Central.
Suspiciuni legate de o înțelegere între Ciolacu și judecători CCR
Situația creată de decizia CCR a modificat din temelii cursa electorală pentru Parlamentul și Președinția României.
Patru judecători numiți de PSD și unul desemnat de UDMR au votat pentru blocarea candidaturii Dianei Șoșoacă, în timp ce alți patru au votat împotrivă sau au lipsit.
Decizia CCR produce un cutremur politic și juridic în România cu consecințe greu de reprezentat în acest moment.
Din perspectiva alegerilor prezidențiale, Marcel Ciolacu, candidatul PSD, ar fi favorizat de scoaterea Dianei Șoșoacă din cursă.
Conform mai multor studii sociologice, singura posibilitate pentru social-democrat să ajungă la Palatul Cotroceni ar fi într-o finală cu George Simion, candidatul AUR, o reeditare a confruntării din anul 2000, atunci când românii au avut de ales între Ion Iliescu și un politician extremist și antisemit, Corneliu Vadim Tudor (1949-2015), președintele Partidului România Mare.
O ieșire a Dianei Șoșoacă din cursă ar spori șansele lui Simion de a ajunge în turul doi, cei doi candidați alergând pe același culoar al populismului și, conform sondajelor, împărțindu-și voturile.
PSD nu avea deloc nevoie de o astfel de dinamizare a campaniei electorale, care oferă partidelor de dreapta oportunitatea de a defini PSD ca anti-democratic și a-i invalida teza conform căreia vrea să împartă puterea.
Costin Ciobanu, analist politic
Din acest motiv e suspectată o înțelegere între Marcel Ciolacu și judecătorii CCR desemnați de partid pentru scoaterea Dianei Șoșoacă din cursă, suspiciunile fiind confirmate și de anunțul făcut de Dan Nica, europarlamentar PSD, care dezvăluia, în data de 2 octombrie, existența unei astfel de posibilități într-o emisiune la Antena3. Decizia CCR a fost luată trei zile mai târziu anunțului făcut de Nica, în 5 octombrie.
Percepția specialistului: CCR a acționat politic
„Diana Șoșoacă a acuzat deja PSD și, în secundar, AUR pentru decizia CCR și a îndemnat la boicot”, a declarat în exclusivitate pentru spotmedia.ro Costin Ciobanu, profesor de științe politice la Universitatea Aarhus din Danemarca.
„Mai mult, au existat poziționări care curtează electoratul Dianei Șoșoacă, pe considerente legate de caracterul arbitrar şi nedemocratic al deciziei CCR, cu Ciucă, Geoană și Lasconi trimițând mesaje votanților lui Șoșoacă. În plus, avem alți candidați suveraniști, dincolo de Simion, de exemplu Terheș.
Putem deja intui, dar datele trebuie să valideze o asemenea teză, că vom avea o fragmentare a distribuției votanților Dianei Șoșoacă, iar o parte consistentă a acestora ar putea pur și simplu să nu mai meargă la vot”, a explicat expertul Costin Ciobanu.
Acesta consideră și el că decizia CCR poate fi interpretată ca fiind subiectivă, avantajând anumiți candidați și formațiuni politice.
„Diana Șoșoacă a făcut declarații care ridică multe semne de întrebare. Inclusiv după decizia CCR a ieșit cu mesaje pro-legionare și antisemite, care se pedepsesc potrivit legii din România. Întrebarea este dacă, în lipsa unei hotărâri definitive a Justiției, poți scoate din cursă un candidat pentru opiniile formulate…, mai ales după ce i s-a permis și a fost aleasă în Parlamentul European. Percepția inițială este a unei Curți Constituționale care a acționat politic și în avantajul unor partide”, a mai declarat analistul politic Costin Ciobanu pentru spotmedia.ro.
Marcel Ciolacu se apără, cerând reformă constituțională
De asemenea, profesorul Costin Ciobanu a mai remarcat că o astfel de decizie se poate întoarce împotriva social-democraților, iar descurajarea extremismului trebuie făcută în mod consistent, constant și transparent de către autorități, fără generarea unor suspiciuni de aranjamente politice în preajma alegerilor.
„Dacă teza demonizării PSD pentru decizia CCR prinde, s-ar putea observa o mobilizare a votanților de dreapta. Nu văd un efect omogen asupra participării electorale, totul depinde de fidelități partizane și de afinitatea de idei/acuze/conspirații cu discursul Dianei Șoșoacă.
Violența de limbaj și stigmatizarea unor categorii de persoane sunt o amenințare de neignorat pentru orice democrație, cu atât mai mult a noastră… Cred că putem găsi modalități mai eficiente și mai articulate constituțional de a limita impactul electoral al extremismului decât ce a făcut acum CCR, pentru că, dacă intervențiile nu sunt bine justificate, efectul poate fi unul de bumerang”, a explicat profesorul Ciobanu.
Efectul de bumerang de care vorbește analistul politic consultat de spotmedia.ro pare să fi apărut din moment ce Marcel Ciolacu, liderul PSD, cel în favoarea căruia ar putea acționa decizia CCR, a ieșit public, încercând să demonteze reacțiile negative venite dinspre o parte a opiniei publice.
„…vorbim de o vulnerabilitate a sistemului democratic din România care va impune o discuție serioasă în societate cu privire la necesitatea unei ample reforme a Curții Constituționale”, a scris Marcel Ciolacu, într-o postare pe Facebook, publicată în 6 octombrie, la o zi după decizia CCR, dar înainte de publicarea motivării acesteia.