Consilierul municipal Ana Ciceală, membră a USR Sector 3, i-a cerut, marţi, preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge proiectul care modifică actul normativ care reglementează spaţiile verzi.
Ea precizează că „este una dintre cele mai toxice legi votate de Parlament în ultimii ani şi conform iniţiativei legislative „orice individ care a beneficiat de retrocedări dubioase de spaţii verzi va putea să construiască blocuri, lăsând în sarcina Primăriei să amenajeze spaţii verzi cine ştie unde şi cine ştie când”.
Proiectul are printre iniţiatori mai mulţi deputaţi şi senatori ai USR, printre care şi Nicuşor Dan.
„Solicit preşedintelui României să nu promulge proiectul prin care se dă liber la betonarea spaţiilor verzi. Este una dintre cele mai toxice legi care au fost votate de Parlament în ultimii ani.
Practic, potrivit acestui proiect, orice individ care a beneficiat de retrocedări dubioase de spaţii verzi va putea să construiască blocuri, lăsând în sarcina Primăriei să amenajeze spaţii verzi cine ştie unde şi cine ştie când. Concret, spaţii verzi ca parcul Brâncuşi ar putea să dispară definitiv. Iar Parcurile Cişmigiu, Herăstrău, Carol I şi toate parcurile monumente istorice vor fi lipsite de protecţia legii”, a scris Ana Ciceală marţi pe Facebook.
Ea a mai cerut parlamentarilor PNL să nu voteze această lege dacă va ajunge la reexaminare sau „măcar să scoată acele articole nocive care permit betonarea spaţiilor verzi”.
Când a fost adoptat proiectul și cine l-a inițiat
Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, pe 13 octombrie proiectul de lege care modifică Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor.
Propunerea legislativă îi are ca iniţiatori pe deputatul neafiliat Adrian Dohotaru, deputaţii PSD Vasile Cocoş, Petre-Florin Manole şi Andrei Pop. Proiectul este semnat şi de către deputatul USR Lavinia Cosma şi Nicuşor Dan, cât şi de senatorii USR Allen Coliban şi Mihai Goţiu.
„Terenurile încadrate în categoria spaţiilor verzi care nu îndeplinesc criteriile de clasificare prevăzute la art. 4 şi care au trecut în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice anterior intrării în vigoare a prezentei legi, autorităţile publice locale le pot schimba încadrarea urbanistică în baza documentaţiilor de urbanism aprobate conform legislaţiei în vigoare, cu obligaţia de a crea în unitatea administrativ-teritorială studiată o suprafaţă de spaţiu verde cu 10% mai mare decât cea a cărei încadrare se schimbă”, arată proiectul adoptat de către deputaţi.
Ce sunt spaţiile verzi
Sunt incluse în categoria spaţiilor verzi suprafeţele cu vegetaţie după cum urmează: aliniament de arbori, baza sportivă sau de agrement, cu funcţiune de spaţiu verde, cimitirul verde, cordon forestier, grădina, grădină comunitară, grădină condominiu, grădină instituţională, grădină zoologică, mal de apă, parc, parc de reconversie funcţională/deregenerare urbană, pădure urbană sau pădure de parc, pepinieră, perdea forestieră de protecţie, perdea de protecţie intravilană, seră, terenuri umede, mlaştini, bălţi, smârcuri, zonă de campare.
De asemenea, terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu.
În plus, „prin excepţie de la prevederile alin. (7), pepinierele, serele, cimitirele verzi şi grădinile zoologice îşi pot schimba destinaţia cu condiţia transformării acestora în alte categorii de spaţii verzi”, conform sursei citate.
Citește articolele zilei pe SpotMedia.ro:
