Într-o demonstraţie clară a faptului că descoperirile premiate pot veni din cele mai improbabile direcţii, cercetătorii au câştigat un premiu Ig Nobel pentru că au descoperit că mamiferele pot respira prin anus. Echipa se numără printre cei 10 laureaţi ai premiilor Ig Nobel din acest an, distincţii acordate pentru realizări care „mai întâi îi fac pe oameni să râdă şi apoi îi fac să gândească”.
După o serie de teste pe şoareci, şobolani şi porci, oamenii de ştiinţă japonezi au descoperit că animalele absorb oxigenul administrat prin rect, activitate care stă la baza unui studiu clinic pentru a vedea dacă procedura poate trata insuficienţa respiratorie.
Alte lucrări premiate au inclus:
- cercetări americane pentru adăpostirea porumbeilor în rachete pentru a le ghida spre ţinte;
- investigaţii britanice care au constatat că afirmaţiile privind bătrâneţea extremă tind să provină din zone cu o durată medie de viaţă scurtă şi o lipsă istorică de certificate de naştere;
- un studiu francez care a constatat că părul scalpului tinde să se învârtă în sensul acelor de ceasornic.
Cercetătorii japonezi au început să se intereseze dacă oamenii cu dificultăţi de respiraţie ar putea beneficia de o pompare a oxigenului prin spate după ce au observat că unele vietăţi, cum ar fi gândacii, îşi pot folosi intestinele pentru a respira. Ei au început lucrările în timpul crizei Covid, când multe spitale duceau o lipsă disperată de ventilatoare mecanice pentru a susţine respiraţia persoanelor cu infecţii grave.
Experimentele echipei, care a câştigat premiul Ig Nobel pentru fiziologie, au arătat că şoarecii, şobolanii şi porcii puteau absorbi oxigenul în fluxul sanguin atunci când acesta era livrat prin rect, susţinând astfel respiraţia normală.
Scriind în revista Med in 2021, Ryo Okabe de la Universitatea de Medicină şi Stomatologie din Tokyo şi colegii săi au descris modul în care „ventilaţia enterală” a oferit „o nouă paradigmă” pentru a ajuta pacienţii în insuficienţă respiratorie.
Premiile Ig Nobel nu trebuie confundate cu premiile Nobel, mai profitabile şi care schimbă cariere. Acestea vor fi decernate în luna octombrie.
Câştigătorii premiilor Ig Nobel 2024
Pace
Acordat lui BF Skinner, psiholog american, pentru explorarea fezabilităţii adăpostirii porumbeilor vii în interiorul rachetelor pentru a le ghida către ţinte. Proiectul, pe care Skinner însuşi l-a descris drept „nebunesc”, a fost abandonat în ciuda unei demonstraţii perfecte care a implicat un porumbel antrenat să ţintească elemente de pe coasta New Jersey. „Spectacolul unui porumbel care îşi îndeplineşte misiunea, oricât de frumos ar fi, nu a făcut decât să reamintească comitetului cât de fantastică era propunerea noastră”, a scris Skinner.
Botanică
Premiul a fost acordat lui Jacob White din SUA şi lui Felipe Yamashita din Germania pentru că au raportat dovezi conform cărora planta sud-americană Boquila trifoliolata poate imita frunzele plantelor de plastic alături de care este plasată, ceea ce i-a determinat să concluzioneze că „vederea plantelor” este o ipoteză plauzibilă.
Medicină
Câştigat de un grup din Elveţia, Germania şi Belgia pentru demonstrarea faptului că medicamentele false care provoacă efecte secundare dureroase pot fi mai eficiente la pacienţi decât medicamentele false care nu provoacă efecte secundare dureroase.
Fizică
Premiul i-a fost acordat lui James Liao de la Universitatea din Florida pentru o investigaţie cuprinzătoare, care a făcut obiectul mai multor publicaţii, privind abilităţile de înot ale unui păstrăv mort.
Probabilitate
Împărţit de o echipă de 50 de cercetători, majoritatea olandezi, care au aruncat 350.757 de monede pentru a testa o ipoteză formulată de Persi Diaconis, un fost magician şi profesor de statistică la Universitatea Stanford. Munca lor a confirmat predicţia lui Diaconis conform căreia monedele aruncate au (puţin) mai multe şanse să aterizeze cu aceeaşi faţă în sus, aşa cum erau orientate când au fost aruncate.
Chimie
O altă victorie pentru Ţările de Jos, cu o echipă din Amsterdam care a folosit cromatografia pentru a separa viermii beţi de cei treji, totul în numele ştiinţei polimerilor.
Biologie
Ig Nobel pentru biologie i-a onorat pe Fordyce Ely şi William Petersen pentru investigaţia lor din 1940 privind factorii care afectează producţia de lapte în turmele de vaci. Scriind în Journal of Animal Science, cei doi au povestit despre plasarea unei pisici pe spatele unei vaci şi despre explozia repetată a unor pungi de hârtie pentru a vedea dacă fluxul de lapte se modifică. Vacile îngrozite păreau să elibereze mai puţin lapte. „Înfricoşarea la început a constat în plasarea unei pisici pe spatele vacii şi explozia unor pungi de hârtie la fiecare 10 secunde timp de două minute. Mai târziu, s-a renunţat la pisică, fiind inutilă”, au scris cercetătorii.
