Anul 14: Moare împăratul roman Octavianus Augustus. A încheiat un secol de războaie civile și a adus o eră de pace, prosperitate și măreție imperială. Este cunoscut de istorici cu titlul de Augustus, pe care l-a primit în anul 27 î.Hr.
Anul 232: Se naște Marcus Aurelius Probus, împărat roman. Domnia lui Probus a fost dominată de războaie încununate de succes, prin care a restabilit securitatea la frontiere. Cele mai importante dintre operațiunile sale priveau eliberarea Galiei de invadatorii germanici: francii, alemanii, burgunzii și longionii. Încununat de succese, Probus și-a adoptat tilurile de Gothicus, Maxximus și Germanicus Maximus.
Istoria îl apreciază pentru principiul său, conform căruia soldații nu trebuie să fie niciodată inactivi. Ca urmare, îi angaja pe timp de pace la munci comunitare, printre care a fost extinderea plantațiilor de viță de vie în Galia, Pannonia și alte ținuturi, cu scopul de a relansa economia în acele teritorii devastate.
Probus a fost asasinat de propriii săi soldați (septembrie/octombrie 282), în condiții istorice nu tocmai clare.
Anul 1316: Regele Ungariei Carol Robert de Anjou acordă Clujului statutul de oraș și-l scoate din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia. Carol Robert este același rege care, peste 14 ani (1330), va suporta o umilitoare înfrângere, în confruntarea cu Basarab, la Posada.
Anul 1561: Maria, regină a Scoției, în vârstă de 18 ani, se întoarce în Scoția după ce a petrecut 13 ani în Franța. Memoria publică a reținut-o ca Maria Stuart, așa cum își intitulează memorialistul Stefan Zweig romanul biografic cu același nume.
Memoria publică a fost puternic zguduită de soarta acestei regine, dușmănită de buna ei verișoară, regina Angliei, care a capturat-o, a întemnițat-o, a condamnat-o și a ucis-o prin decapitare, pentru o vină asupra căreia încă și astăzi sunt controverse între istorici și chiar între juriști.
Iar verișoara, capabilă de atâta cruzime feroce față de ea, nu era alta decât regina Elisabeta I a Angliei.
Anul 1662: Moare Blaise Pascal, matematician, fizician și filosof francez. Este autorul faimosului principiu al lui Pascal, pe care l-am învățat cu toții pe băncile liceului: „O modificare a presiunii în orice punct al unui fluid închis în repaus este transmisă nediminuată în toate punctele din fluid”.
Anul 1691: Armata Sfântului Imperiu Roman învinge oastea otomană în Bătălia de la Slankamen, la locul unde Tisa se varsă în Dunăre.
Anul 1743: Se naște Madame Jeanne du Barry, ultima metresă a regelui Ludovic al XV-lea al Franței. Dar ea nu se putea califica drept amantă regală oficială decât dacă avea un titlu nobiliar. Acest lucru s-a rezolvat prin căsătoria cu contele Guillaume du Barry, la 1 septembrie 1768.
La două zile după noaptea nunții, era prezentată oficial la curte ca primă favorită a regelui „Louis Quinze”.
Jeanne s-a obișnuit repede să trăiască în lux. În conformitate cu Stanley Loomis, biograful familiei Du Barry, rutina zilnică a Jeannei începea la orele 9, când i de aducea ceașca cu ciocolată. Mai târziu, ea era îmbrăcată într-o rochie fină și împodobită cu bijuterii. Apoi, venea coaforul Curții Nokelle sau cosmeticiana Berline pentru rutina de fiecare zi a părului și tenului.
După ce era gata, ea își primea prietenii, croitoresele, bijutierii și artiștii care sperau ca ea să fie interesată în a cumpăra ceva din ofertele lor. Era extravagantă, însă avea inima bună. Când contele și contesa de Lousene au fost evacuați cu forța de la castelul lor, din cauza unor datorii grele, contesa, furioasă, a împușcat mortal un executor judecătoresc și un ofițer de poliție.
Au fost condamnați la moarte prin decapitare. Atunci, impresionată de cazul lor, prima amantă a cerut regelui să-i grațieze, coborând în genunchi în fața Suveranului. Ludovic al XV-lea a rămas uimit și i-a spus: "Doamnă, eu sunt încântat de faptul că prima favoare pe care o cereți de la mine este un act de milă!".
Dar gloria nu este eternă pentru oameni. După moartea lui Ludovic al XV-lea, ea a fost exilată la biserica Pont-aux-Dames lângă Meaux-en-Brie, unde a trăit tot restul vieții.
Anul 1745: Johan Gottlieb Gahn, mineralog și chimist suedez, a descoperit manganul, un element chimic căruia i-a atribuit simbolul Mn și care figurează în tabloul periodic al elementelor (Mendelejev), cu numărul atomic 25.
Manganul este un metal alb-argintiu, asemănător fierului, se găsește în stare liberă în natură, dar și în combinații. Este mult folosit în industrie, mai ales ca element de aliere, ca pigment sau ca oxidant.
Anul 1792: Prusia a invadat Franța revoluționară. Franța declarase deja război monarhiei habsburgice pe 20 aprilie 1792, iar în august o armată aflată sub comanda ducelui de Brunswick și compusă mai ales din forțe ale Regatului Prusac, a intrat în Franța, invadând-o. Manevra n-a fost o reușită, întrucât, în bătălia de la Valmy, armata austriacă a ieșit învinsă.
Anul 1828: S-a născut Ioan Rațiu, politician român din Transilvania, reprezentant al unor ilustre generații de politicieni patrioți, toți purtători ai numelui Rațiu.
Anul 1839: Guvernul francez anunță că procesul fotografic al lui Louis Daguerre este un cadou „gratuit pentru lume”. Louis Daguerre este considerat părintele fotografiei prin invenția sa, numită daghereotipie, care îi aparține, dar pentru care drepturile de autor au rămas considerate „cadou”.
Invenția sa a fost prezentată Academiei Franceze de Științe la 19 august 1839 și, în scurt timp, a obținut brevetul pentru un prim și foarte rudimentar aparat fotografic. În perioada următoare, fotografia s–a răspândit rapid nu numai în Franța, ci în întreaga lume.
Anul 1848: Goana după aur din California: The New York Herald dă vestea că, pe coasta de Est a Statelor Unite, sosesc călători nu numai din SUA, ci din întreaga lume, atrași de știrile despre uriașele zăcăminte de aur, descoperite în California.
Zvonul a început încă din ianuarie 1848, când s-a aflat că, la ferma fermierului Sutter din localitatea Coloma, terenul ascunde bucăți de aur nativ. În scurt timp, a început să sosească în California puhoi de lume, nu numai din Statele Unite, dar și de peste hotare.
Presa scria despre peste 300.000 de persoane, venite să-și încerce norocul acolo unde aurul zace în glie și unde nu trebuie decât să te apleci, ca să-l bagi în traistă.
În timp ce majoritatea primilor sosiți erau americani, goana după aur a atras și zeci de mii de oameni din America Latină, Europa, Australia și Asia. Au ajuns acolo și mulți români, mai ales din Transilvania, unde românii erau dezavantajați în raport cu drepturile populației de etnie maghiară sau germană și încercau să-și facă un rost pe seama norocului californian.
La început, prospectorii extrăgeau aurul din albia râurilor și pâraielor prin metode simple, dar mai târziu au fost dezvoltate alte procedee de extracție, mai sofisticate și mai eficiente. Unii s-au ales cu averi considerabile, alții s-au întors acasă nu cu mult mai bogați decât veniseră, iar alții nici nu s-au mai putut întoarce, căci cheltuiseră totul și nu mai aveau bani de drum.
C’est la vie, nu-i așa?
Anul 1858: Se încheie Convenția de la Paris, importantă pentru Principatele Române cărora li se stabilește un regim parlamentar, desființându-se multe din privilegiile marii boierimi. Administrarea țărilor începea să prindă un iz european.
Anul 1881: S-a născut, în localitatea Liveni, de lângă Botoșani, George Enescu, compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor român.
Portalul Wikipedia notează că George Enescu a manifestat încă din copilărie o înclinație extraordinară pentru muzică, începând să cânte la vioară la vârsta de 4 ani, iar la vârsta de 5 ani a început studii de compoziție sub îndrumarea lui Eduard Caudella, unul din muzicologii de vază ai epocii.
Primele îndrumări muzicale le primise de la părinții săi, de asemenea cu inclinații muzicale și de la un vestit lăutar din acea vreme, Nae Chioru.
Copil fiind, este primit să studieze la Conservatorul din Viena. Se încadrează rapid în viața muzicală a Vienei și chiar dă concerte la o vârstă încă fragedă, interpretând un repertoriu pretențios din creațiile lui Johannes Brahms, ale lui Pablo de Sarasate, Henri Vieuxtemps, Felix Mendelssohn-Bartholdy. La doar 12 ani, entuziasma presa și publicul din capitala austriacă.
Ceva mai târziu, Enescu a pus pe portativ câteva dintre poemele reginei Elisabeta (Carmen Sylva), creând astfel lieduri. A ajuns invitat permanent la palatul regal din Sinaia (Peleș), unde lua parte la seratele muzicale organizate periodic de regină.
Cele mai cunoscute și apreciate de publicul larg dintre compozițiile sale datează din primii ani ai secolului XX: cele două Rapsodii Române (1901-1902), Suita Nr. 1 pentru orchestră (1903), Simfonia nr. 1, ciclul de șapte cântece pe versuri de Clément Marot (1908).
Activitatea sa muzicală pendulează între București și Paris, dar întreprinde turnee în numeroase țări europene, având ca parteneri artiști prestigioși, precum Alfredo Casella sau Louis Fournier.
După Primul Război Mondial, își continuă activitatea când în România, când în Franța, dar optând și pentru Statele Unite ale Americii, unde a dirijat orchestrele din Philadelphia (1923) și New York (1938).
În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, a rămas în București, unde a avut o bogată activitate dirijorală, de interpret și de pedagog, încurajând și creațiile unor muzicieni tineri. După război, Bucureștiul a fost vizitat de mai multe somități internaționale, precum David Oistrach, Jaques Thibault, Lev Oborin, Emil Gilels și Yehudi Menuhin, veniți anume la București sau la Sinaia, ca să-l viziteze pe maestru.
Cu acest prilej, au dat concerte la Ateneul Român acompaniați de Filarmonica din București, dirijată de George Enescu.
În ultimii ani ai vieții, odată instaurată dictatura comunistă, s-a exilat definitiv la Paris nefiind agreat de noua conducere comunistă a țării, dar neagreând-o nici el pe ea. A avut delicatețea să nu se exprime niciodată în public pe teme politice și chiar i-a trimis premierului Petru Groza o scrisoare, cu explicația că a ales exilul doar pentru ca să se afle printre prietenii săi francezi, cu care are multe afinități pe teme muzicale.
După trecerea în neființă, România nu a revendicat repatrierea rămășițior pămânești și a fost înmormântat în cimitirul Père-Lachaise din Paris, într-un cavou de marmură albă, aflat la poziția 68.
Anul 1883: S-a născut Coco Chanel, designer de modă francez, fondatoarea Casei Chanel, autoarea unor valoroase rețete de parfumuri, concepute chiar de dânsa.
Coco Chanel este considerată una dintre cele mai mari creatoare de modă ale secolului al XX-lea, alături de nume de prestigiu, precum Paul Poiret, Christian Dior, Christian Lacroix, Guy Laroche, Nina Ricci sau Hubert de Givenchy.
A indus în moda planetei propriul său stil, cunoscut ca fiind sinonim cu eleganța, rafinamentul și modernitatea, toate combinate cu confortul.
Anul 1885: Astronomul amator irlandez Isaac Ward descoperă, în galaxia Andromeda, o supernovă, căreia i-a și spus „S. Andromadae” . Acesta supernovă se afla la 2,6 milioane ani-lumină de planeta noastră și ajunsese la magnitudinea 6, dar a pălit și s-a stins la magnitudinea 16, în februarie 1890.
Anul 1891: Moare Theodor Aman, remarcabil pictor român, membru al Academiei Române.
Anul 1901: S-a născut Ștefan Nădășan, inginer român, membru al Academiei Române. Este întemeietorul școlii românești de încercarea materialelor. A contribuit la îmbunătățirea fontelor și a adus importante inovații în sudura metalelor. Este autorul unor apreciate culegeri de probleme de Rezistența Materialelor, foarte apreciate atât de dascălii, cât și de studenții postbelici.
Anul 1917: În cadrul bătăliei de la Mărășești a avut loc atacul „cămășilor albe” din Regimentul 32 Infanterie „Mircea”.
Istoria relatează că atacul cămășilor albe a fost o acțiune eroică defensivă a respectivului regiment în cadrul Bătăliei de la Mărășești, in timpul Primului Război Mondial.
Era o zi caniculară acel 19 august 1917, când soldații Batalionului 3 al Regimentului 32 au fost surprinși dezbrăcați („în cămăși albe") de un atac surpriză al inamicului. Soldații români nu s-au mai gândit la ținută, au contra-atacat îmbrăcați sumar, dar echipați regulamentar cu cartușiere, puști și baionete. Inamicul, deși superior ca număr, a fost învins. „Cămășile albe” au capturat numeroși prizonieri.
Anul 1917: Paleontologul american Charles Walcott găsește, în șistul Burgess, o fosilă a speciei dispărute de meduze Fasciculus vesanus, care a trăit pe Pământ acum aproximativ 510 milioane de ani, în Cambrian.
Anul 1919: S-a semnat tratatul de la Rawalpindi, prin care Regatul Unit a recunoscut independența Afganistanului.
Anul 1934: Hitler primește 89,9% din voturile germanilor care sunt de acord cu noile sale puteri. Poate nu m-aș fi oprit la acest rezultat al scrutinului, dacă nu mi-aș aminti de scrutinul recent al domnului Putin, când a fost reales cu 87,27% din voturile rușilor. Se repetă istoria sau este o simplă coincidență?
Anul 1943: Semnarea acordului de la Quebec, dintre SUA și Marea Britanie, privitor la realizarea bombei nucleare.
Anul 1954: Congresul american a votat legea Humphrey-Buler, privind controlul activității comuniste. Partidul Comunist American a fost interzis.
Anul 1960: URSS lansează Sputnik 5 cu cățeii Belka și Strelka, 40 de șoareci, 2 șobolani și o varietate de plante la bord. A doua zi, la întoarcerea pe Pământ atât fauna cât și flora erau în stare bună se sănătate.
Anul 1960: Războiul Rece: La Moscova, pilotul avionului american U-2 doborât, Francis Gary Powers, este condamnat la 10 ani de închisoare pentru spionaj.
Anul 1979: A fost inventat CD-ul - Revoluţia s-a produs într-o periferie a oraşului Hanovra din Germania. Câteva decenii la rând, CD-ul a cunoscut o perioadă de glorie, mai ales în legătură cu calitatea sunetului, revendicată de melomani. Dar gloria început să scadă, odată cu apariția DVD și, mai ales, a Internetului.
Anul 1989: Președintele polonez Wojciech Jaruzelski nominalizează în funcția de prim-ministru al țării pe Tadeusz Mazowiecki, activist al sindicatului Solidaritatea, primul premier ne-comunist în ultimii 42 de ani. După patru luni și ceva, nu va nici avea România un guvern comunist.
Anul 1989: La picnicul Pan-European de lângă Sopron, Ungaria, peste 600 de cetățeni est-germani fug în Occident, ajutați tacit și de autoritățile maghiare, incapabile să mai față față rigorilor de frontieră impuse de sovietici. Acesta era sfârșitul RDG-ului – Germania Răsăriteană.
Anul 1990: Marele dirijor Leonard Bernstein se află la bagheta ultimului său concert, încheiat cu Simfonia nr. 7 de Ludwig van Beethoven. A părăsit bagheta pentru totdeauna, iar după nici două luni, a murit.
Anul 1991: Puciul de la Moscova: Puciștii preiau controlul Televiziunii și Radioului. Boris Elțîn dă un decret prin care anulează aplicarea pe teritoriul R.S.F.S. Rusă a hotărârilor emise de Comitetul de stat pentru starea excepțională (C.S.S.E.) al URSS. Practic, Rusia condusă de Elțin nu i se mai subordona în niciun fel Uniunii Sovietice.
Anul 2004: Noua companie multinațională Google își lansează afacerea la bursa de valori.
Anul 2005: China și Rusia au început primele exerciții militare comune în așa-numita „Misiune de Pace 2005”. Exercițiile vor dura opt zile și vor simula invadarea unei țări imaginare, în zona Vladivostokului și a regiunii chineze Shandong.
MEMENTO:
Afganistan: Ziua Independenței (1919)
SUA: Ziua Națională a Aviației.