- Ordonanța OUG 84/2024 este o improvizație românească pentru a răspunde la tragedia de anul trecut din localitatea 2 Mai, atunci când doi tineri au murit după ce Vlad Pascu a intrat cu automobilul direct în ei. Șoferul consumase droguri.
- Prima reacție a Poliției Române a fost să cumpere teste rapide antidrog pentru șoferii opriți în trafic. Polițiștii au fost dotați cu 400 de teste Draeger 5000, mai mult decât dublul numărului aparatelor folosite de agenții rutieri până în august 2023.
- Dispozitivele Draeger au născut multe acuzații ale șoferilor. Un raport al medicilor legiști consideră că testele de salivă Draeger au dat rezultate greșite în 38% din cazuri.
- Aceleași analizoare Draeger 5000, folosite de polițiștii români și verificate de medicii legiști români, sunt însă sigure în peste 99,5% din cazurile de testare din SUA.
- A doua reacție a autorităților la tragedia din localitatea 2 Mai a fost lansarea în acest an în dezbatere publică și aprobarea la sfârșitul lunii iunie a proiectului cunoscut acum ca OUG 84/2024. Ordonanța prevede ca șoferii să rămână fără carnet în cazul în care contestă testul rapid antidrog sau refuză să-l facă. Carnetul auto este suspendat până când ies testele de sânge, teste care sunt superioare în instanțe testelor rapide.
- Problema este că, deși Poliția Rutieră a început să fie dotată cu drugteste, sistemul de sănătate de medicină legală NU este pregătit să verifice cu analize la sânge numărul tot mai mare de șoferi confirmați pozitiv la consumul de droguri. Soluția unor laboratoare proprii de analize la sânge a persoanelor suspectate de consum de droguri naște nemulțumirea medicilor legiști, care consideră că e un conflict de interese: Poliția nu ar trebui să verifice în laboratoarele proprii testele făcute de aceeași poliție.
Să schițăm, în 8 puncte, tabloul românesc al testărilor pentru droguri, în care carul e pus înaintea boilor și să explicăm întregul mecanism de testare antidrog din România, pentru a răspunde la întrebarea: De ce testele sigure 99%în SUA dau în România erori de 38%?
1. Cum poți, nevinovat, să rămâi 6-10 luni fără carnet de șofer
Noua legislație impusă de OUG 84/2024 îi pune pe conducătorii auto în postura de a accepta să fie verificați cu testele rapide antidrog dacă un polițist rutier le cere asta.
Agenții au două tipuri de dispozitive de teste, și anume Draeger 5000 și Acvila (în special în județele din nordul Moldovei).
Aparatele verifică consumul de droguri din ultimele 24 de ore, prin analiza unei probe de salivă. Dacă refuză să facă acest test rapid antidrog, șoferul trebuie să facă analize de sânge pentru a confirma că nu a consumat substanțe interzise. În tot acest timp, conform OUG 84/2024, șoferul rămâne fără carnet.
Cel mai mediatizat caz al testelor fals pozitive este cel al cântăreței Xonia (Loredana Sachelaru). Aceasta a așteptat 11 luni ca să poată demonstra că nu consumase cocaină.
Problema este că sistemul sanitar autohton nu e pregătit să facă astfel de analize rapid și în număr mare, așa că testele de sânge se pot face și după 6 luni. În cazul în care conducătorul auto refuză și testul rapid, și analizele de sânge, el va fi anchetat penal pentru că a condus sub influența drogurilor. Acesta ar fi rezumatul OUG 84/2024 aprobată de Executivul în ședința din 28 iunie.
ASTĂZI PE SPOT:
2. Raportul de la Medicină Legală: Rezultate fals-pozitive în 38% din testele cu drugtesterele poliției
Un raport al Consiliului Superior de Medicină Legală din acest an a stabilit că, în 2023, în toate laboratoarele din țară, s-au făcut 3.009 teste de sânge ale șoferilor depistați cu droguri la testul rapid de salivă.
Dintre cele 3.009 de probe, 1.898 au ieșit pozitive și după analizele medico-legale. Altfel spus, doar un procent de 62% din testele pozitive au fost confirmate, conform raportului – adică 38% au fost fals-pozitive. Altfel spus, testul rapid a fost contrazis de cel de sânge.
Cazurile dese de rezultate fals pozitive sunt pentru șoferii care consumă medicamente cu substanțe care pot ieși pozitive ca și consum de droguri.
Reprezentanții Poliției Române ne-au asigurat că sunt cele mai bune sisteme în domeniu, sunt folosite în majoritatea statelor din Europa. În plus, sunt utilizate și de polițiștii din Canada și Statele Unite, acolo unde cazurile de consum de droguri sunt numeroase.
3. Nesigure în România, sigure în Statele Unite
Și, într-adevăr, în Statele Unite , cu aparatele Draeger, rezultatele greșite sunt sub 1%.
Asta conform unei statistici a US Department of Transportation din aprilie 2021.
Din 2.652 de teste analizate, doar 23 au fost fals pozitive (15) sau fals negative (8).
Altfel spus, Draeger 5000 a fost precis în 99,1% din cazuri în Statele Unite.
4. De ce în România drugtesterele sunt nesigure – diferența de precizie față de SUA
Curs de guvernare a încercat să afle ce se întâmplă cu probele analizate de sunt aceste diferențe de precizie atunci când dispozitivele Draeger 5000 sunt folosite în România:
„Aparatele cred că sunt la fel ca cele din Germania, ca și cele din Statele Unite. Diferențele apar după ce s-a recoltat proba de salivă sau după ce s-a recoltat proba de sânge. Totul se schimbă apoi în România, față de Statele Unite”, ne-a precizat un fost șef al Poliției Rutiere.
1. Proba de salivă este introdusă într-un analizor mobil, acesta fiind de fapt componenta principală a sistemului Draeger 5000. Între ianuarie 2023 și accidentul din 2 Mai, aparatele nu aveau mentenanță și piese de schimb.
2. Actualul contract de mentenanță se termină la finalul anului 2024 și până acum nu au fost demarate procedurile de înnoire.
3. Polițiștii de la Poliția Rutieră nu au făcut cursuri intensive de folosire a aparatelor de testare a drugtestelor rapide. Nici când testarea consumului de droguri trece de la polițiști la sistemul medical, situația nu este mai roz.
4. Proba de sânge poate aștepta și 12 luni, conform unor mărturii ale șoferilor, până când analiza să fie efectuată în laboratoare de specialitate. Asta pentru că aceste laboratoare nu au analizoare performante care să finalizeze un număr mare de teste într-un timp rapid.
5. Ca o comparație, în 2023, Institutul Național de Medicină Legală a realizat 926 de analize de sânge. Sub trei analize pe zi au fost efectuate la INML, cea mai bine dotată unitate medicală din domeniu. Este adevărat, în 2022, numărul analizelor a fost de 2.136, o medie de șase analize pe zi.
6. Sistemul medical nu este pregătit să facă față unui număr mai mare de analize de sânge ale șoferilor. „În primul rând, trebuie analizoare performante. Am văzut datele Consiliului Superior de Medicină Legală. Mă sperie că sunt județe ca Gorj unde în 2023 au fost făcute doar 8 analize de sânge. Bănuiesc că au fost cereri de mai multe, dar probele de sânge au fost trimise în București. Apoi, în Constanța au fost făcute doar 40 de analize de sânge. Cam una pe lună într-un județ considerat de risc pentru consumul de droguri”, ne explică un medic de laborator de la un spital din Capitală.
"Am făcut această enumerare pentru a se înțelege că nici sistemul medical nu este pregătit să facă aceste analize. Poate nici ca și claritate a lor. Dacă un analizor nu este setat corect și dacă kitul de probe, reactivii nu sunt folosiți corect, rezultatul analizei de sânge poate să nu fie optim”, ne spune acesta.
Citeşte integral analiza Tabloul românesc al testărilor antidrog: De ce testele sigure 99,5% în SUA dau erori de 38% în România? Cum a pus guvernul carul înaintea boilor pe Curs de Guvernare