Viața cu alergii nu este una ușoară, iar pacienții sau părinții de copii cu alergii trec prin multe încercări până când reușesc să primească un diagnostic corect. Din păcate, de multe ori, diagnosticul vine abia când alergia provoacă astm, însă lucrurile sunt pe cale să se schimbe, promit specialiștii.
Pentru un copil cu alergii respiratorii nediagnosticate intrarea în colectivitate înseamnă drumuri aproape săptămânale la camera de gardă. Orice răceală înseamnă plase pline de siropuri și medicamente cumpărate de la farmacie de părintele agățat de o mică speranță că ”vor funcționa de această dată“. Adesea însă tratamentul se încheie cu un nou drum la camera de gardă, uneori desaturarea oxigenului, poate încă o săptămână de corticoizi sau antibiotic și absența din colectivitate.
Întoarcerea în colectivitate nu face decât să repete procesul, aducând disperare în ochii părintelui care privește neputincios un copil vesel și plin de energie cum este lovit din plin de fiecare dată.
Un rol esențial în spargerea acestui cerc vicios îl au medicii de familie, aflați mai mult sau mai puțin la curent cu realitatea: La nivel global, până la 30% din populația planetei suferă de o alergie respiratorie, iar între 10-40% dinte pacienții cu rinită alergică au și astm alergic. În România, una din patru persoane adulte suferă de o formă de alergie și fiecare al treilea copil suferă de rinită alergică. De asemenea, 1 din 5 copii suferă de astm alergic, iar 1,1 milioane de români adulți au o alergie medicamentoasă.
Atenția medicului sau lipsa ei poate face diferența între un pacient ce își recapătă încetul cu încetul dreptul la o viață normală și un pacient (80% din cazuri) care se luptă de la o săptămână la alta, ajungând într-un final la alt diagnostic, mult mai greu de gestionat: Astmul alergic.
Vestea bună este că, odată identificată alergia, pacientul poate apela la imunoterapie, tratamentul care-i obișnuiește corpul cu alergenul.
Prof. Dr. Maria Jose Torres, președintele Societății Europene de Alergologie și Imunologie Clinică, spune că “Imunoterapia cu alergen nu numai că tratează pacienții, ci le poate salva viața. Această terapie funcționează cu o eficiență de până la 100% în foarte multe țări europene, în timp ce în altele nu există încă acces larg pentru pacienți la AIT.
Nu doar pacientul suferă din cauza alergiilor, ci întreaga sa familie. Vorbim despre 1 din 4 persoane, dar, în realitate, discutăm despre familii întregi care au nevoie de tratament. Este foarte important ca autoritățile să le faciliteze accesul la această terapie!”
Pentru a afla mai multe despre alergiile respiratorii și evoluția lor către astm alergic, am stat de vorbă cu prof. dr. Carmen Panaitescu – președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică, care ne-a vorbit pe larg despre cum să identificăm alergiile, ce e de făcut și ce soluții se caută la nivel de stat pentru pacienții din România.
Aș vrea să începem prin a identifica simptomele unei alergii respiratorii. La ce trebuie să fim atenți?
Simptomele unei alergii respiratorii includ, dar nu se limitează la, strănut în salve, rinoree apoasă, senzație de nas înfundat, mâncărimi la nivelul nasului și ochilor, lăcrimare.
Povestea pacientului alergic, cunoscută și sub denumirea de "marșul atopic", poate începe odată cu dermatita atopică, urmată de alergiile alimentare, afecțiuni care apar în primele luni de viață, cu preponderență până la vârsta de 3-5 ani, dar care pot persista toată viața. Ulterior acestei etape, pot să apară rinita și astmul alergic.
Printre alte manifestări frecvente ale unui pacient cu rinita alergică se numără și congestia nazală, secreții nazale abundente, tusea, respirație șuierătoare, oboseala și dificultățile de concentrare.
Aceste simptome pot apărea la orice vârstă, însă ele pot deveni mai severe și mai persistente în timpul sezonului alergic. În ultima perioadă, se observă o explozie a polenurilor de arbori, de graminee - acestea găsindu-se peste tot; și ambrozie - mai frecventă în zonele de câmpie.
Spre exemplu, un pacient alergic la toate aceste 3 tipuri de polenuri are practic 6 luni dintr-un an în care are toate aceste simptome de rinită și/sau rinoconjuctivită, care în timp evoluează spre astm alergic.
Un alt alergen, care este de altfel cel mai răspândit la nivel mondial, este reprezentat de acarienii din praful de casă și care determină, de asemenea, simptome de rinită și/sau rinoconjuctivită, care frecvent evoluează spre astm alergic. Practic, acarienii din praful de casă reprezintă alergenul care determină cele mai multe cazuri de astm alergic.
Cum se ajunge de la alergie la astm și ce putem face pentru a evita asta?
Este recunoscut faptul că într-o familie în care există antecedente alergice, având o componentă de determinism genetic, riscul ca un copil să dezvolte alergii este crescut.
Studiile au arătat că sensibilizarea la polenul de graminee, chiar și în absența simptomelor evidente la vârsta de 3-4 ani, crește semnificativ riscul de a dezvolta rinită și astm alergic la vârsta de 16 ani.
În cazul copiilor din familii cu istoric de alergii, mai ales dacă ambii părinți sunt alergici, este indicat ca medicul de familie să se gândească la riscul pe care îl are copilul de a moșteni acest teren atopic și de a dezvolta ulterior manifestări alergice. Studiile relevă că, în cazul în care ambii părinți sunt alergici, riscul copiilor de a deveni alergici este de aproximativ 50%, iar dacă numai un părinte este alergic probabilitatea este de 30%.
În aceste condiții, responsabilitatea medicului de familie este să îndrume familia către medicul alergolog în vederea evaluării alergologice detaliate.
Un diagnostic precoce este crucial, deoarece medicul alergolog poate face o predicție corectă folosind teste specifice de alergologie și poate iniția un tratament personalizat pentru pacient.
Odată ce pacientul prezintă simptomele unei rinite alergice, medicul alergolog poate efectua teste cutanate și teste serologice pentru determinarea IgE alergen-specifice pentru alergenul sensibilizant și alergenele care pot provoca reactivități încrucișate.
Cu ajutorul acestor analize, se poate iniția o terapie personalizată pentru pacient, numită imunoterapie cu alergen (AIT), prin care se administrează pacientului doze foarte mici din alergenul la care este sensibilizat astfel încât se induce toleranța și se reface răspunsul imun normal.
Beneficiile imunoterapiei cu alergen sunt: obținerea controlului simptomelor, prevenirea evoluției bolii către polisensibilizare și a astmului alergic, sau în cazul pacienților care au deja astm alergic, duce la un control mai bun al bolii și reducerea necesarului de corticoterapie, prevenind efectele adverse ale acesteia.
Imunoterapia cu alergen este singurul tratament care modifică evoluția bolii alergice, modificând răspunsul alergic către toleranță.
Spuneați că în practica de zi cu zi eficiența în tratarea afecțiunilor respiratorii alergice poate fi schimbată în bine. Cum anume s-ar putea schimba în bine?
În practica de zi cu zi, eficiența în tratarea afecțiunilor respiratorii alergice poate fi îmbunătățită atât pentru medici, cât și pentru pacienți prin luarea în considerare a efectului de modificare a bolii și a disponibilității imunoterapiei cu alergen pentru pacienții din România, aceasta fiind o terapie personalizată.
Inițierea acesteia de către medicul alergolog înseamnă identificarea și gestionarea specifică a alergenelor care declanșează reacțiile alergice la fiecare pacient în parte, prin adaptarea imunoterapiei cu alergen în funcție de rezultatele acestora.
Beneficiul major al imunoterapiei cu alergen (AIT) la pacientul cu rinită alergică este, asa cum am menționat, faptul că previne dezvoltarea ulterioară a polialergiilor, intoleranțelor alimentare și apariția astmului.
Care sunt formele de imunoterapie disponibile?
În funcție de calea de administrare, există două modalități de imunoterapie cu alergen. Cea mai ușor de administrat este cea sublinguală, deoarece pacientul își primește tratamentul fie sub formă de tablete înalt standardizate, fie sub formă de picături. Acestea se administrează zilnic, astfel încât sistemul imun să devină tolerant la alergen.
Cea de-a doua modalitate de imunoterapie este sub formă injectabilă, cu administrare la diferite intervale de timp.
Ambele modalități necesită o perioadă de tratament de minim 3 ani. Avem astfel de tratamente acreditate în România, iar disponibilitatea lor este în continuă creștere.
În plus, sunt încrezătoare că în următoarele luni și pacienții alergici la înțepătura de albină și viespe vor putea beneficia de imunoterapie cu venin, această terapie fiind salvatoare de viață, deoarece pacienții pot ajunge la șoc anafilactic, în urma înțepăturii de albină sau viespe.
Cât costă medicația pentru controlul simptomelor și cât costă imunoterapia?
Costurile medicației pentru ameliorarea simptomelor rinitei și astmului alergic pot varia în funcție de severitatea și frecvența simptomelor pacientului. De asemenea, diferă și tipul de medicamente prescrise, doza necesară și durata tratamentului. Acestea pot crește în timp, pe măsură ce necesitățile de tratament se schimbă și pot apărea noi sensibilizări sau complicaţii, cum ar fi dezvoltarea astmului.
Trebuie să luăm în considerare și impactul social și economic al bolii asupra pacientului, cum ar fi costurile suplimentare pentru vizite medicale și absențele de la muncă sau școală.
Pe de altă parte, costurile imunoterapiei (AIT) pot include atât costurile inițiale pentru evaluarea alergologică, precum și costurile ulterioare cu terapia alergenică personalizată fiecărui pacient, pentru administrarea acesteia pe o perioadă de trei ani.
Poate părea mai costisitoare, dar oferă beneficii semnificative pe termen lung, constând în reducerea necesității de medicamente pentru ameliorarea simptomelor și, mai important, prevenirea progresiei bolii către astm și alte complicații.
Imunoterapia nu doar că poate aduce beneficii semnificative pentru sănătatea și calitatea vieții pacientului, dar poate și reduce costurile totale asociate managementului alergiilor respiratorii și astmului pe termen lung.
În concluzie, o discuție mai detaliată cu medicul alergolog ar putea oferi o perspectivă mai clară asupra avantajelor și costurilor implicate în alegerea între medicația simptomatică și imunoterapie pentru rinita alergică și astm.
Ce face statul în acest moment pentru a contribui? Ce v-ați propus să faceți pentru a facilita accesul la aceste tratamente?
Consider că dezvoltarea de noi inițiative este extrem de importantă pentru îmbunătățirea sănătății și calității vieții persoanelor afectate de alergii.
Prin urmare, Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC) este în dialog cu autoritățile de sănătate pentru a identifica împreună și a implementa soluții prin care să asigurăm accesul echitabil la tratamente pentru toți cei care suferă de aceste afecțiuni.
Diagnosticul precoce și disponibilitatea tratamentelor sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a alergiilor respiratorii și a astmului alergic. De asemenea, educația și conștientizarea publicului larg cu privire la bolile alergice pot contribui semnificativ la gestionarea lor.
Prin aceste eforturi combinate, cred că putem aduce beneficii semnificative atât pacienților, cât și sistemului de sănătate în ansamblu, îmbunătățind calitatea vieții și reducând povara asociată cu aceste afecțiuni. Este îmbucurător să văd interes în această direcție și sunt convinsă că aceste inițiative vor avea un impact pozitiv în comunitatea medicală și în rândul pacienților.
Care sunt aşteptările în privința unei schimbări în bine pentru pacienții alergici din România în următorii ani?
Așteptările în privința unei schimbări în bine pentru pacienții alergici din România în următorii ani sunt în mare măsură legate de evoluția sistemului de sănătate și de implementarea inițiativelor care să îmbunătățească accesibilitatea la diagnosticare și tratamente eficiente pentru pacienții cu alergii.
Sunt optimistă în privința acestui aspect, deoarece observăm un interes și o implicare din partea autorităților de sănătate. Există însă și provocări, cum ar fi resursele limitate și necesitatea de a le gestiona eficient.
Cu toate acestea, sunt convinsă că prin eforturile continue ale factorilor de decizie, putem realiza progrese semnificative în gestionarea și tratamentul alergiilor în România, creând astfel un mediu mai favorabil pentru pacienții care trăiesc cu alergii.