Niște bărci simple de pescuit formează o flotă mascată de care Beijingul se folosește pentru a-și apăra revendicările teritoriale în Marea Chinei de Sud. Aceste ambarcațiuni mișună în număr mare și nu sunt interesate de pescuit.
Pe la jumătatea lunii mai, bărcile de pescuit chineze au început să dea târcoale insulei Scarborough Shoal din Marea Chinei de Sud. Unele pluteau deja de ceva timp în derivă lângă reciful pitoresc din zona economică a Filipinelor.
Acestea nu sunt, însă, niște bărci de pescuit obișnuite și nu se aflau acolo pentru a prinde pește, ci pentru a contracara o flotă de ajutor filipineză care urma să livreze provizii pescarilor din apropierea bancului în litigiu. Până la urmă, flota de ajutor s-a retras înainte de a ajunge la banc.
Navele chineze făceau parte dintr-o miliție maritimă, o armată întunecată a cărei existență Beijingul o recunoaște rareori și pe care a folosit-o multă vreme pentru deținerea sau preluarea teritoriul disputat pe care spune că îl deține în regiune, scrie The Guardian.
Miliția marină are o istorie lungă în zonă. Rolul său cheie în capturarea Scarborough Shoal în 2012 a declanșat una dintre cele mai importante dispute teritoriale din Marea Chinei de Sud.
China revendică aproape toată Marea Chinei de Sud, cerere invalidată de un tribunal internațional în 2016. Tensiunile au escaladat, făcând din această zonă un potențial punct de conflict pe una dintre cele mai importante căi navigabile din punct de vedere strategic și economic din lume.
Armata filipineză a prezentat imagini care arată cum soldații săi s-au luptat, luni, cu mâinile goale, cu Paza de Coastă chineză, înarmată cu macete, topoare și bastoane, în disputata Mare a Chinei de Sud.
Generalul Romeo Brawner Jr, șeful forțelor armate filipineze, a acuzat personalul chinez că s-a îmbarcat în peste opt ambarcațiuni cu motor și că a lovit în mod repetat două nave gonflabile. El a spus că personalul Pazei de Coastă a încercat să împiedice transferul de alimente, arme de foc și alte provizii către un avanpost teritorial filipinez din Second Thomas Shoal, un atol disputat din Marea Chinei de Sud.
Ce este miliția maritimă
Miliția maritimă a Chinei există de mai multe decenii, dar au devenit tot mai profesuioniste, mai bine echipate și mai militarizate sub conducerea președintelui Xi Jinping, care a revizuit forțele armate ale Chinei de la preluarea puterii în 2012.
Această flotă de pescuit e alcătuită din două forțe principale. Una este flota profesională de cel puțin 100 de bărci special construite, care au aspectul unor nave de pescuit.
Cealaltă forță, cunoscută sub numele de Spratly Backbone Fishing Vessels (SBFV), este un grup mai mare de ambarcațiuni de pescuit reale care operează în porturile din Hainan și Guangdong și au fost integrate în misiunile Chinei.
Flota profesională are bărci mai puternice cu echipamente mai bune, unele militare. De obicei, acestea apar în imaginile din satelit mișunând în jurul zonelor disputate.
Flota SBFV e mai greu de observat, iar de regulă are transmițătoare prin satelit de calitate inferioară sau deloc. Unele ambarcațiuni au suferit îmbunătățiri structurale și tehnologice.
Se crede că echipajele ambelor flote sunt formate din pescari și marinari civili, precum și foști militari recrutați printr-un program de instruire guvernului chinez.
Navele au un echipaj mai mic, de aproximativ cinci până la șase oameni, dacă se angajează în activități de miliție, spre deosebire de cele care fac traulare autentică, potrivit expertului în Marea Chinei de Sud, Greg Poling, director al Inițiativei pentru Transparența Maritimă din Asia (AMTI).
De unde vin banii
Miliția este finanțată în principal prin diverse subvenții guvernamentale, iar unii membri ai personalului sunt plătiți cu normă întreagă de companiile de stat, potrivit AMTI. Echipajele SBFV primesc și subvenții guvernamentale profitabile pentru combustibil în vederea desfășurării misiunilor de miliție, o sursă de venit care descurajează pescuitul.
"Aceste echipaje pot să pescuiască dacă vor, iar ocazional o fac, dar de cele mai multe ori stau liniștite și apoi se adună în diferite locuri. E mai economic doar să stea și să nu ardă combustibilul", explică Ray Powell, director al proiectului de transparență maritimă SeaLight de la Universitatea Stanford.
Un raport investigativ din 2021 realizat de AMTI arăta că "nu mai există niciun dubiu cu privire la organizarea, finanțarea și conducerea miliției de către guvernul Chinei". Acesta a spus că Beijingul este responsabil din punct de vedere legal pentru acțiunile miliției, care "încalcă câteva principii ale dreptului internațional”.
Guvernul chinez recunoaște rareori activitățile miliției sau că acestea sunt altceva decât bărci de pescuit care operează "apele tradiționale chineze"
Contractele de muncă și articolele din presa chineză de stat dezvăluie instrucțiuni explicite din partea oficialilor cu privire la "responsabilitățile lor politice" de a opera în anumite zone și de a sprijini armata atunci când e necesar. Iar orașele care construiesc flote profesioniste de miliție au fost lăudate de guvern și chiar au fost vizitate de Xi.
Cum acționează miliția marină
Miliția operează în întreaga regiune, inclusiv în Marea Galbenă și în zonele economice exclusive din Indonezia, Vietnam și Malaezia, dar în acest moment observatorii se concentrează asupra activității din Marea Chinei de Sud, unde tensiunile cu Filipine au atins o cotă înaltă.
Flotele fac incursiuni în zone economice exclusive străine, blochează recifele și insulele în litigiu și au lovit în mod repetat sau au folosit tunuri cu apă împotriva altor nave prin manevre periculoase, inclusiv împotriva Marinei SUA.
Bărcile de miliție plutesc deseori împreună pentru a crea un risc de coliziune și a împiedica accesul sau rămân într-un recif luni la rând, întărind prezența fizică a Chinei într-o regiune în care aceasta este cheia pentru controlarea unui loc.
Simplificat spus, principiul pe care îl aplică miliția obscură a Chinei este: "Sunt aici, deci e locul meu."
Declarațiile oficialilor chinezi dau de înțeles că flota profesională este chemată mai întâi pentru operațiuni mai agresive.
"Flota profesională este o amenințare directă, dar mai mică. Flota [SBFV] este mai mare, dar e o mare pacoste. Pur și simplu, aruncă ancora. Guvernele trebuie să-i trateze în moduri diferite. Una este o amenințare militară și una e ca o durere în gât, o problemă de aplicare a legii", explică Poling.
Bătăușul de la școală nu mai știe ce să facă
Guvernele și organismele mondiale au condamnat în mod repetat comportamentul Chinei în Marea Chinei de Sud, inclusiv operațiunile care implică miliția maritimă.
SUA, care este un aliat prin tratat al Filipinelor, a acuzat în mod repetat miliția chineză de încălcarea dreptului internațional "pentru a-și pune în aplicare pretențiile maritime expansive și ilegale".
Filipine, ținta celei mai recente activități ale miliției, afirmă că "nu vor fi descurajate să desfășoare activități legitime și legale în zonele noastre maritime".
Poling spune că Filipine a dat înapoi mai mult decât o făcea înainte, dar acum poziția tot mai agresivă a Chinei împinge Manila și alți vecini să se coalizeze împotriva Beijingului. "China a fost dispusă să facă lucruri nebunești și toată lumea s-a dat înapoi în trecut. Dar acum nu mai e la fel și, ca un bătăuș de școală, China nu știe ce să facă acum", arată Poling.
T.D.