Ce s-a decis la summit-ul NATO - declarația finală vorbește despre Ucraina, Moldova, Rusia și China

Aliaţii din NATO se angajează să susţină Ucraina pe calea sa către o integrare euro-atlantică deplină şi cer Chinei să înceteze orice sprijin pentru efortul de război al Rusiei împotriva Kievului, potrivit declaraţiei finale a summit-ului de la Washington.

Iată pe principalele idei din textul declaraţiei summit-ului de la Washington:

• Ţările NATO vor da Ucrainei o finanţare minimă de 40 de miliarde de euro în cursul anului viitor şi vor stabili un mecanism de coordonare a furnizării de echipamente militare şi de instruire pentru Ucraina.
• O invitaţie de a adera la alianţă va fi adresată Kievului atunci când aliaţii sunt de acord şi condiţiile sunt îndeplinite.
• ”Nu vom recunoaşte niciodată anexările ilegale ale Rusiei de teritorii ucrainene, inclusiv Crimeea. De asemenea, solicităm Rusiei să îşi retragă toate forţele din Republica Moldova şi Georgia, staţionate acolo fără acordul acestora”.
• Referitor la Moldova, aliaţii salută eforturile acestei ţări de a continua reformele democratice şi promit să-i sprijine capacităţile de securitate şi apărare şi să-i consolideze capacitatea de a contracara ameninţările hibride.
• Liderii din NATO sunt dispuşi să menţină deschise canalele de comunicare cu Moscova pentru a reduce riscurile şi a preveni escaladarea.
• China a devenit un susţinător decisiv al efortului de război al Rusiei în Ucraina, iar Beijingul continuă să reprezinte o provocare sistemică pentru Europa şi pentru securitate, este concluzia la care au ajuns liderii NATO. 
• NATO este preocupată de evoluţiile capacităţilor şi activităţilor spaţiale ale Chinei şi îndeamnă Beijingul să se angajeze în discuţii privind reducerea riscurilor strategice.

Declaraţia consemnează, de asemenea, importanţa regiunii indo-pacifice pentru NATO, deoarece evoluţiile din această zonă afectează în mod direct securitatea euro-atlantică, iar alianţa salută cooperarea consolidată cu partenerii din Asia-Pacific pentru a sprijini Ucraina.

Ajutorul pentru Ucraina

Avioane F-16

Chiar înainte de deschiderea oficială a reuniunii lor, mai multe ţări NATO au anunţat că au început să transfere Ucrainei avioane de luptă F-16. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent în capitala SUA, a lăudat aeronavele spunând că "apropie (Ucraina) de o pace justă şi durabilă".

Aparatele F-16, provenind din Danemarca şi Olanda, "vor zbura pe cerul Ucrainei în această vară", a asigurat secretarul de Stat american Antony Blinken.

Casa Albă a precizat că Belgia şi Norvegia s-au angajat să furnizeze, la rândul lor, alte avioane Ucrainei, care se confruntă cu un val tot mai mare de rachete ruseşti ce vizează oraşele şi infrastructura sa.

• Ziua 868 Primele avioane F-16 se îndreaptă spre Ucraina. Kievul poate lovi Rusia cu rachete britanice. Moscow Times devine indezirabil

Apărare antiaeriană

Aliaţii vor furniza Ucrainei şi cinci sisteme de apărare antiaeriană suplimentare, inclusiv patru baterii Patriot, rachete sol-aer deosebit de eficiente în interceptarea rachetelor balistice ruseşti. SUA, Germania, Ţările de Jos, România şi Italia sunt ţările care urmează să contribuie la aceasta.

• Pachet major de apărare antiaeriană pentru Ucraina, anunțat la summitul NATO. România, printre contributori

Declaraţia finală a summit-ului precizează că alianţa va descuraja şi va apăra împotriva tuturor ameninţărilor aeriene şi cu rachete prin consolidarea apărării antiaeriene şi antirachetă integrate.

NATO îşi menţine angajamentul de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura credibilitatea, eficacitatea, siguranţa şi securitatea misiunii de descurajare nucleară.

Industrie de apărare

La mai bine de doi ani de la invazia rusă în Ucraina, aliaţii se angajează să îşi dezvolte industria de apărare, a anunţat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

"Acest nou angajament trimite un mesaj fără echivoc lumii", a subliniat în acest sens şi Joe Biden, salutând faptul că 23 din cele 32 de ţări care alcătuiesc alianţa vor consacra de acum cel puţin 2% din produsul lor intern brut cheltuielilor militare.

Finanţare

Aliaţii au decis ca ajutorul lor militar pentru Ucraina să ajungă la un minim de 40 de miliarde de euro în cursul anului viitor. Suma e departe de angajamentul financiar multianual pe care îl solicitase secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi care se ridica la 100 de miliarde.

Aliaţii au decis, de asemenea, ca NATO să preia de la o coaliţie ad-hoc condusă de Statele Unite cea mai mare parte a sarcinilor de coordonare a echipamentelor militare şi de instruire pentru Ucraina.

Unii diplomaţi văd acest lucru ca un efort de a proteja procesul de o posibilă revenire a lui Donald Trump la Casa Albă. Dar mulţi se îndoiesc că acest lucru l-ar putea împiedica pe Trump să reducă drastic ajutorul SUA pentru Kiev, dacă ar alege să facă acest lucru.

Aderare "ireversibilă"

Ucraina spera să primească o invitaţie oficială de a adera la NATO, dar va trebui să aştepte din cauza opoziţiei mai multor ţări, inclusiv a Statelor Unite.

Cu toate acestea, membrii organizaţiei au convenit că Ucraina se află pe o "cale ireversibilă" către aderarea la alianţă.

Pentru cancelarul german Olaf Scholz, deciziile luate de NATO "oferă Ucrainei claritatea de care are nevoie".

Rusia

Alianţa a condamnat, de asemenea, "retorica nucleară iresponsabilă şi semnalele nucleare coercitive ale Rusiei, inclusiv staţionarea anunţată de arme nucleare în Belarus", adăugând că Minskul continuă să permită războiul Rusiei în Ucraina.

Dar aliaţii rămân dispuşi să menţină canalele de comunicare cu Moscova pentru a "atenua riscurile şi a preveni escaladarea", se arată în declaraţia finală.

Incertitudini

Summit-ul de la Washington are loc într-un climat de incertitudine politică în Statele Unite, unde preşedintele Biden a trebuit să facă faţă unei rebeliuni a politicienilor democraţi, care îl îndeamnă să renunţe la cursa pentru un al doilea mandat în noiembrie, când îl are ca rival pe Donald Trump.

Umbra fostului preşedinte republican, care a fost adesea critic la adresa NATO şi ale cărui comentarii au părut să submineze principiul asistenţei reciproce consacrat de articolul 5 din Tratatul NATO, planează asupra summit-ului.

"Mă aştept ca, indiferent de rezultatul alegerilor, Statele Unite să rămână un aliat NATO puternic şi loial", a declarat miercuri Jens Stoltenberg.

Preşedintele finlandez Alexander Stubb a recunoscut, totuşi, că polarizarea din Statele Unite este "foarte toxică".

Premierul ungar Viktor Orban participă şi el la summit, după recentele sale deplasări la Moscova şi Beijing, care au fost foarte prost primite în special de Washington şi Bruxelles.