Ziua 868 Primele avioane F-16 se îndreaptă spre Ucraina. Kievul poate lovi Rusia cu rachete britanice. Moscow Times devine indezirabil

În ziua 868 de război aflăm că primele avioane de luptă F-16 se îndreaptă din Olanda şi Danemarca către Ucraina, după cum a anunţat secretarul de Stat american Antony Blinken.

„Acele avioane vor zbura pe cerul Ucrainei în această vară pentru a se asigura că Ucraina poate continua să se apere eficient împotriva agresiunii ruse”, a spus Blinken, la summit-ul NATO de la Washington.

Tot de acolo aflăm că mai multe ţări membre, printre care Statele Unite şi România, au confirmat într-o declaraţie comună trimiterea către Ucraina a cinci sisteme antiaeriene, dintre care patru baterii Patriot. De altfel, președintele american Joe Biden a menţionat România de două ori în discursul său.

De asemenea, Norvegia va dona Ucrainei şase avioane F-16, premierul Jonas Gahr Store anunțând că livrările sunt planificate să înceapă chiar anul acesta.

Ucraina speră să primească primele aeronave F-16 în cursul acestei veri și le așteaptă cum își așteaptă o mamă copiii de la școală, a declarat Volodimir Zelenski.

Kievul a mai primit azi câteva vești importante: noul premier al Marii Britanii, Keir Starmer, a anunțat că Ucraina poate folosi rachete britanice pentru a lovi în interiorul Rusiei. Reacția Kremlinului a venit imediat.

Iar Comisia Europeană a prelungit cu 12 luni acordul privind serviciile de roaming, care asigură prețuri accesibile pentru apelurile către și dinspre Ucraina.

Tot în SUA, Departamentul de Justiţie a închis o fermă rusească de boți, bazată pe inteligenţă artificială, care era folosită în acțiuni de dezinformare.

Pe front, Rusia a lansat o rachetă balistică Iskander-M, patru rachete ghidate și 20 de drone. Apărarea a doborât 14 drone, iar trei rachete și trei drone nu și-au atins ținta ca urmare a contramăsurilor luate.

Portul Odesa a fost însă lovit de rachete, atacul soldându-se cu doi morți și mai multe pagube.

Și Ucraina a atacat noaptea trecută. Locuitorii din orașul Rostov-pe-Don au relatat pe rețelele de socializare că a avut loc un atac cu drone. Ministerul rus al Apărării a transmis că a doborât două drone ucrainene în regiunile Belgorod și Voronej.

Continuă să crească bilanţul atacurilor de luni din Ucraina. Până acum, sunt 43 de morţi și aproape 200 de răniţi, a anunțat preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

• Ziua 867 Ucraina lovește în Rusia. Mandat pentru văduva lui Navalnîi. Apărarea cu mine

Ce se întâmplă pe front

• Drone doborâte - Rusia a lansat în cursul nopții o rachetă balistică Iskander-M, patru rachete ghidate Kh-59/Kh-69 și 20 de drone Shahed-131/136. Apărarea aeriană ucraineană a reușit să doboare 14 drone în regiunile Odesa, Nikolaiev, Herson, Dnipropetrovsk, Hmelnițkîi, Cerkasî, Vinița și Rivne. Trei rachete și trei drone nu și-au atins țintele din cauza contramăsurilor luate. În Nikolaiev resturile unei drone distruse au provocat un incendiu de vegetație care a fost rapid stins de pompieri. De asemenea, o stație electrică din Rivne a fost lovită de o dronă, provocând o pană de curent. Alimentarea cu energie s-a reluat după intervenția echipelor tehnice.
• Portul Odesa, lovit de rachete - Rusia a atacat cu rachete, noaptea trecută, portul Odesa. Un paznic și un șofer de camion au fost uciși, un marinar a fost rănit, iar un vas civil a fost avariat, a anunțat șeful administrației militare regionale, Oleh Kiper. Mai multe depozite și camioane au fost, de asemenea, avariate.
• Bilanțul atacurilor de luni tot mai creşte - Bilanţul atacurilor de luni din Ucraina se ridică în prezent la 43 de morţi, a afirmat preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-un discurs la Washington, în marja summit-ului NATO. Zelenski a mai anunţat că aceste valuri de bombardamente s-au soldat cu aproape 200 de răniţi. Preşedintele ucrainean a promis că va reconstrui spitalul de copii din Kiev. Aproximativ 2,45 milioane de dolari au fost deja alocaţi pentru a sprijini spitalul.

Ce se întâmplă în Rusia

• Atac cu drone - Locuitorii din orașul Rostov-pe-Don au relatat pe rețelele de socializare că în timpul nopții a avut loc un atac cu drone. Ministerul rus al Apărării a transmis că a doborât două drone ucrainene deasupra regiunilor Belgorod și Voronej.

• Moscow Times devine indezirabil - Procuratura Generală a Rusiei a declarat publicaţia independentă Moscow Times drept „organizație indezirabilă”, care stabilește sancțiuni penale pentru oricine lucrează sau are legături cu aceasta. Legea privind organizațiile „indezirabile” există din 2015 și a fost folosită pentru a viza oponenții percepuți ai regimului președintelui rus Vladimir Putin, inclusiv ONG-uri, instituții de presă independente, grupuri pentru drepturile omului. Procuratura și-a justificat decizia susținând că activitatea Moscow Times „are ca scop discreditarea deciziilor conducerii Rusiei atât în ​​politica externă, cât și în cea internă”.

Noutățile de la summit-ul NATO

• Avioanele F-16 sunt deja pe drum - Primele avioane de luptă F-16 se îndreaptă din Olanda şi Danemarca către Ucraina, a anunţat secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken. „Acele avioane vor zbura pe cerul Ucrainei în această vară pentru a se asigura că Ucraina poate continua să se apere eficient împotriva agresiunii ruse”, a spus Blinken.
• Norvegia va dona șase F-16 - În plus, Norvegia va dona Ucrainei şase avioane de vânătoare F-16, a anunţat miercuri într-o declaraţie guvernul norvegian. Premierul Jonas Gahr Store a declarat că livrările avioanelor F-16 sunt planificate să înceapă chiar anul acesta. Avioane de acelaşi tip vor fi de asemenea furnizate Ucrainei de Danemarca, Ţările de Jos (Olanda) şi Belgia.
• Ucraina vrea avioanele așa cum așteaptă mama copiii de la școală - Ucraina speră să primească primele aeronave F-16 în cursul acestei veri, dar are nevoie de cel puţin 128, a declarat Zelenski. "Ştiţi, noi tot aşteptăm. Aşa cum mama mă aştepta mereu să vin când se termina şcoala şi eu găseam mereu un motiv să întârzii. E acelaşi lucru, doar că mult mai serios", a spus Volodimir Zelenski. Se discută mereu doar de 10 sau 20 de avioane, a spus Zelenski la Washington. "Chiar dacă ar fi 50, nu înseamnă nimic. Ei (ruşii) au 300. Atât timp cât nu vom avea 128 de aeronave, nu vom putea concura cu ei în aer", a conchis el.
• Biden a rostit un discurs energic - Președintele Joe Biden l-a decorat pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu cea mai înaltă distincție a SUA, la ceremonia de marcare a 75 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice. Cu această ocazie, Biden a ținut un discurs energic, în care a spus că Ucraina îl va opri pe Putin. Detalii AICI.
• Ucraina va primi noi sisteme aeriene - Într-o declaraţie comună, mai multe ţări NATO, printre care Statele Unite şi România, au confirmat trimiterea către Ucraina a unui total de cinci sisteme antiaeriene, dintre care patru baterii Patriot. Detalii AICI.
• România, menționată de Biden - În alocuţiunea sa din deschiderea summit-ului NATO, preşedintele american a menţionat România de două ori. El a anunţat că SUA şi alte patru ţări, inclusiv România, vor furniza Ucrainei "zeci de sisteme tactice suplimentare de apărare aeriană" în câteva luni. Totodată, Biden a arătat că agresiunea Rusiei în Ucraina a determinat alianţa să-şi întărească flancul estic, trimiţând patru grupuri de luptă suplimentare în România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia.
• Un nou comandament NATO - Consilierul pentru securitate naţională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a prezentat o serie de măsuri pentru consolidarea sprijinului SUA şi NATO pentru Ucraina. Astfel, NATO va anunţa în zilele următoare un nou comandament militar în Germania, condus de un general cu trei stele, pentru instruirea şi echiparea trupelor ucrainene. De asemenea, va numi un reprezentant senior la Kiev pentru a aprofunda relaţia Ucrainei cu alianţa.

Alte informații relevante

• Ucraina poate lovi Rusia cu rachete britanice - Noul premier Keir Starmer a anunțat că Ucraina poate folosi rachete britanice pentru a lovi în interiorul Rusiei. Depinde de Ucraina să decidă cum folosește rachetele Storm Shadow furnizate de Marea Britanie, a spus Starmer. Prim-ministrul a spus că ajutorul oferit de Marea Britanie a fost „în scopuri defensive”, dar Kievul poate „decide cum să-l desfășoare în aceste scopuri defensive”,.
• Reacția Kremlinului - Rusia a reacționat după declarația noului premier britanic. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că, "dacă este adevărat", atunci "acesta este un alt pas iresponsabil către creșterea tensiunii și escaladarea situației".
• S-a prelungit acordul de roaming ieftin pentru Ucraina - Comisia Europeană a anunțat prelungirea cu 12 luni a acordului privind serviciile de roaming, care asigură prețuri accesibile pentru apelurile către și dinspre Ucraina. Este cea de-a cincea prelungire, cu încă 12 luni, a acordului voluntar dintre 22 de operatori de telecomunicații europeni și 7 din Ucraina, încheiat pentru a le asigura refugiaților ucraineni posibilitatea de a rămâne conectați peste granițe.
• Fermă rusească de boți în SUA - Departamentul de Justiţie al SUA a anunțat că a luat măsuri împotriva unei operaţiuni de dezinformare bazată pe inteligenţă artificială, desfăşurată din Rusia, care includea aproape 1.000 de conturi care pretindeau că sunt americane, anunță Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Conturile de pe X au fost concepute pentru a răspândi ştiri pro-Rusia, dar erau "roboţi" automatizaţi, nu persoane reale. Aşa-numita "fermă de boţi" a fost ideea unui redactor-şef adjunct al RT, care căuta noi modalităţi de a distribui ştiri. Un alt angajat al RT a dezvoltat reţeaua, potrivit documentelor judiciare, iar ulterior un ofiţer de informaţii rus s-a alăturat efortului, pe care Departamentul de Justiţie l-a descris ca o încercare de "a semăna discordie în Statele Unite prin răspândirea de informaţii eronate". Potrivit documentelor judiciare, inteligenţa artificială a fost utilizată pentru a crea conturile, care au difuzat apoi teorii pro-ruseşti, în special despre războiul din Ucraina. Conturile false au fost șterse în mod voluntar de X.
• Efectul dronelor ucrainene asupra Rusiei - Atacurile cu drone ale Ucrainei au redus cu 17% volumul de petrol rafinat al Rusiei, a declarat un oficial NATO, sub protecția anonimatului. "Cred că vom continua să vedem asta, întrucât Ucraina folosește diferite tipuri de arme, iar acest lucru va avea un impact în viitor asupra economiei ruse", a spus sursa citată de Ukrainska Pravda. În martie, Bloomberg a estimat că loviturile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia a redus cu 12-14% capacitatea de prelucrare a petrolului.
• Rusia vrea "zonă tampon" - Kremlinul a declarat miercuri că militarii ruşi lucrează în continuare la crearea unei "zone tampon" în regiunea ucraineană Harkov (nord-est), la frontiera cu Rusia, pentru a limita atacurile ucrainene asupra regiunii ruse Belgorod, dar că acest lucru va lua ceva timp. Potrivit datelor Moscovei din aprilie, peste 120 de civili au fost ucişi în regiunea Belgorod de la începutul războiului, ca urmare a atacurilor ucrainene.
• România cumpără obuziere coreene - Compania sud-coreeană Hanwha Aerospace a anunţat miercuri semnarea unui contract cu Ministerul Apărării Naţionale din România privind furnizarea a 54 de obuziere autopropulsate K9 (SPH) şi a 36 de vehicule de realimentare cu muniţie K10 (ARV). Detalii AICI.
• Elveţia vrea sub scutul european antirachetă - Elveţia, ţară neutră, a depus o cerere de aderare la sistemul de apărare aeriană al Iniţiativei europene privind scutul aerian (ESSI), într-un moment de anxietate crescută privind securitatea din cauza războiului Rusiei din Ucraina. Iniţiativa, lansată de Germania în 2022, vizează reducerea costurilor pentru ţările participante prin coordonarea achiziţiilor de sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă, cum ar fi sistemul de rachete Patriot. De asemenea, vizează să permită cooperarea în materie de formare, întreţinere şi logistică. Statele membre ESSI - între care România, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Ungaria, Letonia şi Lituania - îşi pot exprima acum opiniile cu privire la cererea Elveţiei. În urma consultărilor, statele membre au la dispoziţie două luni pentru a-şi da acordul sau a-şi exprima rezervele cu privire la aderarea Elveţiei la program. Elveţia a anunţat în aprilie că se va alătura ESSI.
• Zelenski nu știe ce poate face Trump - Preşedintele Volodimir Zelenski nu poate prezice ce va face Donald Trump dacă va recâştiga preşedinţia SUA în noiembrie, dar întreaga lume, inclusiv Vladimir Putin, aşteaptă rezultatul scrutinului. Zelenski a spus la Washington că speră că Trump nu va părăsi alianţa NATO şi că America va continua să sprijine Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, care durează de mai bine de doi ani. "Nu îl cunosc (pe el) foarte bine", a spus Zelenski despre Trump, adăugând că a avut "întâlniri bune" cu el în timpul primei preşedinţii a lui Trump, dar a adăugat că asta a fost înainte de invazia Rusiei din 2022. "Nu vă pot spune ce va face, dacă va fi preşedintele Statelor Unite. Nu ştiu", a afirmat preşedintele ucrainean.
• Bulgaria bagă Gazprom la arbitraj - Compania bulgară de gaze Bulgargaz EAD, de stat, a început o procedură de arbitraj împotriva companiei ruse Gazprom Eksport, solicitând despăgubiri de 400 de milioane de euro pentru încălcarea contractului în 2022. Compania bulgară a demarat luni procedurile în faţa Curţii de Arbitraj a Camerei de Comerţ Internaţional din Paris, deoarece Gazprom nu a răspuns invitaţiei sale de a soluţiona disputa. Anul trecut, Gazprom a suspendat contractul pe termen lung al Bulgargaz, care acoperea 90% din cantităţile de gaze naturale livrate de Bulgargaz clienţilor. Gazprom a încetat să furnizeze gaze naturale către Bulgargaz la sfârşitul lunii aprilie 2022. Bulgaria, stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, s-a alăturat sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei din cauza invaziei acesteia în Ucraina, începută în 2022.