Anul 1249 – Bătălia de la Mansourah (Egipt) este pierdută de armata cruciadei a șaptea, ai cărei lideri cruciați încercau ca, în eventualitatea izbânzii, să ajungă la Cairo și să-l cucerească.
Planul cruciadei era însă mai complicat: după eventualul succes de la Mounsourah, urma să captureze fără eforturi fortăreața Demietta, apoi Alexandria și în sfârșit Cairo, a cărui capitulare ar fi însemnat sub aspect strategic stăpânirea a jumătate din litoralul nord-african.
Numai că triburile ayyubite, fără să aibă cine știe ce strategi, au intuit intențiile, și-au dat seama că Mansiourah este cheia care le deschide cruciaților drumul spre ocuparea unor teritorii vaste, inclusiv accesul la Marea Mediterană, și s-au concentrat cu toată forța umană disponibilă asupra acestei poziții.
Au apărat-o cu succes și cu mari sacrificii umane, reușind ca doar cu o singură bătălie să determine eșecul cruciadei a șaptea.
Anul 1409: S-a născut împăratul bizantin Constantin al XI-lea Comnenul, cel căzut pe baricade în Constantinopolul atacat de turci în 1453. A fost ultimul împărat al Bizanțului, iar după el a urmat ocupația musulmană.
Anul 1600: A fost condamnat la arderea pe rug filozoful napolitan Giordano Bruno, gânditor care demonstra public teoria heliocentrismului, în opoziție cu cea care punea Pămîntul în centrul universului.
Pe considerentul că teoria este de inspirație diabolică și că îi este inoculată lui Giordano Bruno direct de Satana, Juriul Inchiziției l-a găzit vinovat, l-a condamnat, iar pedeapsa de ardere pe rug a fost executată în ziua de 17 februarie a aceluiași an, în Piazza del Campo dei Fiori din Roma.
Anul 1881: S-a născut Fiodor Mihailovici Dostoievski, unul din cei mai importanți scriitori ruși. A scris numeroase povestiri, nuvele, articole de gazetă, dar a rămas ca mare personalitate a literaturii universale, îndeosebi prin cele unsprezece romane, din care aș aminti:
- Crimă și pedeapsă
- Idiotul
- Frații Karamazov
- Demonii
Scrierile lui Dostoievski au avut un efect profund și de durată asupra literaturii, filosofiei, psihologiei și chiar teologiei secolului XX, nu numai în țara sa, ci și în lume.
De profesie inginer, o îndeletnicire pe care a practicat-o un timp, elaborând proiecte inginerești pentru care era apreciat de colegi, Dostoievski a preferat în cele din urmă să se dedice scrisului nu numai prin chemarea sa artistică, ci și prin revolta sa împotriva unor cutume sociale, cu care nu se putea împăca și despre care chiar își închipuia că le poate schimba prin scris.
Viața lui însă a luat alt curs, după ce s-a implicat într-un grup de liberali utopiști, numit „Cercul Petrashevski”. Toți liberalii din „Cerc” au fost judecați pentru utopia lor cu inclinații antistatale și condamnați la diverse pedepse. Pedeapsa lui Dostoievski a fost de 10 ani detenție, pe care i-a ispășit.
După eliberare, a lucrat câțiva ani în armată, după care și-a încercat șansele cu jocurile de noroc. A rămas lefter și, tocmai când ajunsese să-și amaneteze obiectele personale, s-a pomenit că-l fac faimos scrierile sale, subapreciate inițial.
Ajuns înstărit, s-a instalat la Sankt Petersburg, a început să frecventeze cercurile de intelectuali ale orașului baltic și s-a reorientat politic, manifestându-se ca naționalist pro-țarist și conservator. Poziționându-se astfel, și-a format și consolidat o imagine de expone
Anul 1904: Flota japoneză atacă pe neașteptate fortăreața rusă Port-Arthur. Începe războiul ruso-japonez (1904-1905), încheiat prin tratatul de pace de la Portsmouth.
Importanța tratatului este aceea că a confirmat apariția Japoniei ca mare putere în Asia de Est și că a obligat Rusia să renunțe la politicile expansioniste din regiune, cel puțin pentru un timp.
În felul său, tratatul era un fel de pace prin compromisuri, întrucât niciuna dintre participante la confruntări nu se recunoștea învinsă. Poate tratatul nici n-ar fi ajuns să fie încheiat, dacă nu s-ar fi oferit președintele american Roosevelt să negocieze.
Astfel, după ce Rusia a respins ferm cedarea întregii insule Sahalin în favoarea Japoniei, refuzând și despăgubirile de război cerute, Roosevelt i-a convins pe japonezi să renunțe ei la respectivele despăgubiri și să se mulțumească doar cu jumătatea sudică a insulei Sahalin.
Cu aceasta, tensiunile ruso-japoneze s-au încheiat pentru o oarecare perioadă, dar au revenit către sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI, mocnind nemulțumiri cu privire la modul cum sunt atribuite prin tratate internaționale insulele Curile.
Anul 1917: S-a născut în Rusia Oleg Danovski, viitorul balerin român. A fost întemeietorul școlii românești de balet modern, fondatorul și directorul primului teatru de balet din România, instituție care îi poartă numele – Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski din Constanța.
A apărut pe multe scene ale lumii, precum Teatrul Bolșoi din Moscova, Opera La Scala din Milano sau Metropolitan Opera din New York. Sub îndrumarea sa, baletul românesc s-a bucurat de succese și recunoaștere fără precedent în străinătate.
Nu multă lume știe că Oleg Danovski, deși născut în Rusia, era descendent dintr-o familie de nobili germani (von Hildebrand), fapt ce a determinat familia să se considere incompatibilă cu regimul bolșevic instalat la putere în Rusia și să se refugieze inițial la Cernăuți, iar apoi la București și Constanța, unde tânărul Oleg a făcut o strălucită carieră.
Anul 1929: La Moscova, s-a încheiat între URSS, România, Letonia și Estonia un acord prin care statele semnatare se obligau să pună în aplicare Pactul Briand-Kellogg, de renunțare la război ca instrument de politică națională.
Numai un deceniu mai târziu, Rusia, care găzduise încheierea acordului de mai sus, a invadat mai întâi Finlanda, apoi România (Basarabia), iar mai târziu Polonia, Estonia și Letonia, ca și cum nici n-ar fi existat un acord cu toate acestea.
Dar acordul n-a fost declarat nul. O întrebare retorică: este oare valabil și astăzi?
Anul 1934: Reprezentanții României, Iugoslaviei, Greciei și Turciei semnează la Atena Pactul Înțelegerii Balcanice, care prevedea, printre altele, că statele semnatare "își garantează mutual securitatea frontierelor balcanice" și "își iau obligația de a nu întreprinde nicio acțiune politică față de alt stat balcanic nesemnatar al pactului fără avizul prealabil al celorlalți semnatari și de a nu se obliga în niciun fel față de oricare alt stat balcanic fără cunoștința prealabilă a celorlalte părți".
Anul 1945: În România, se promulgă Legea pentru epurarea presei, care prevedea sancționarea cu admonestare scrisă, suspendarea activității între 6 luni și 5 ani și interzicerea definitivă de a lucra în presă pentru acei ziariști, publiciști și colaboratori ai presei care, înainte de 23 august 1944, s-au pus în slujba hitlerismului sau a fascismului, au fost stipendiați de către puterile Axei pentru propagandă în favoarea politicii lor sau au îndemnat la acte de teroare, schingiuiri și omoruri.
Anul 1969: Are loc primul zbor de încercare al unui Boeing 747.
Anul 1971: Se întoarce pe Pământ după o misiune specială pe Lună, Apollo 14. Misiunea a durat opt zile și a fost un remarcabil succes al programului spațial american.
În timpul celor două activități extravehiculare, s-au adunat peste 45 kg de roci lunare și s-au efectuat mai multe experimente. Comandantul Alan Shepard a lovit pe suprafața lunară două mingi de golf, cu o crosă improvizată adusă de pe Pământ.
Anul 1977: Postul de radio Europa Liberă a transmis textul scrisorii deschise, prin care scriitorul român Paul Goma se solidariza cu protestatarii anti-comuniști ai Chartei 77 din Cehoslovacia. A fost „actul de naștere” al dizidenței românești.
Anul 1984: Moare Iuri Vladimirovici Andropov, secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, la un an și ceva după ce fusese ales. I-a urmat un alt „moș”, tot exponent al gerontocrației sovietice, Konstantin Cernenko.
Dar și acesta moare după niciun an și, în cele din urmă, „tovarășii” hotărăsc să aleagă unul mai tânăr, de 54 ani, pe Mihail Gorbaciov. Tânărul va veni cu suficientă energie ca să încerce reformarea statului sovietic, cu principiile sale „glasnosti” și „perestroika” (transparența deciziilor și restructurare).
Deși pornit cu elan, Gorbaciov este împiedicat să aplice până la capăt ideile sale reformiste, mai întâi din cauza unei încercări eșuate de lovitură de stat, urmată apoi de una reușită, inițiată de prietenul său Boris Elțin, care a desființat Uniunea Sovietică, punându-l în disponibilitate pe președintele Gorbaciov.
Anul 1991: Epidemie de holeră în Peru. Guvernul declară starea de urgență națională. Totuși, faptul nu poate împiedica răspândirea epidemiei nu numai la nivel național, ci și în Ecuador, Columbia, Mexic și Nicaragua. Din cei aproximativ 400.000 de pacienți evidențiați de organele sanitare, mor aproximativ 12.000.
Anul 1995: Alain Delon, actor, regizor și producător francez, primește "Ursul de aur" pentru întreaga sa carieră, la Festivalul de film de la Berlin.
În România, figura popularului actor era asociată în anii ‘80 ai secolului trecut cu un model de cojoc, cu care apărea adesea în filmele sale și care semăna cu tipul unor cojoace produse atunci în țară, dar care se găseau foarte rar în magazine, întrucât producția era destinată exportului. Numai piesele cu defect de fabricație, refuzate la export, se vindeau „la intern” și era un mare succes să „apuci” una.
nt al intelectualității cultural-politice ruse.
Anul 2001: Pentru prima oară de la marea schismă din 1517, s-au reunit reprezentanți ai Bisericilor Catolice, Luterane și Reformate pentru a analiza problema indulgențelor, faimoasele iertări de păcate vândute contra cost de către unii sacerdoți ai respectivelor culte. Concluziile colocviului nu au fost date publicității.
Anul 2005: A fost tăiat cel mai vârstnic copac din grădina Palatului Versailles. Avea o vechime de 324 de ani și o înălțime de 35 de metri, cât un bloc de 12 etaje. A fost sacrificat în urma avariilor suferite la o furtună din decembrie 1999, precum și a caniculei din 2003.