Anul 457: Leon I devine împărat al Imperiului Roman de Răsărit. Pentru prima oară în istorie, încoronarea se oficiază de către patriarhul de la Constantinopol, nu de către papa de la Roma.
Anul 1510: S-a încheiat, la Iași, un tratat de pace între domnul Moldovei, Bogdan al III-lea, fiul lui Ștefan cel Mare și al doamnei Voichița, pe de o parte, și regele Poloniei, Sigismund I, pe de altă parte.
Respectivul tratat devenea necesar, după ce relațiile lui Bogdan cu Polonia fuseseră foarte complicate. Totul a pornit de la momentul când domnitorul Moldovei i-a cerut mâna surorii regelui Alexandru al Poloniei, principesa Elisabeta, și a fost refuzat categoric. Insistând, Bogdan i-a dăruit polonezului două cetăți și a revenit cu cererea în căsătorie. Refuzat a doua oară, moldoveanul a năvălit cu oamenii săi, pustind sudul Poloniei.
Se pare că represaliile au avut efect, căci, în cele din urmă, regele polon s-a lăsat înduplecat, cu condiția ca atât Bogdan, cât și țara să se lase de credința pravoslavnică și să se facă, cu toții, catolici. Căci acesta fusese până atunci motivul refuzului: nu-și putea trimite polonezul catolic sora, în casa unui ortodox!
Dar tocmai când să se bucure de împăciuire, regele Poloniei moare, iar succesorul acestuia nu mai respectă învoiala, ceea ce provoacă un nou conflict militar, finalizat cu înfrângerea lui Bogdan la Hotin, pe Nistru. Învins, Bogdan-Vodă renunță la căsătorie, cedează și puțin teritoriu prin nordul țării și, în sfârșit, se va încheia, la Iași, tratatul de pace, prin care beligeranții devin prieteni.
Iar prietenia a fost de mare folos, întrucât, chiar în anul următor, Moldova este atacată de tătari, pustiită, Iașul incendiat, iar 74.000 de oameni luați robi și duși în țara tătărască. Nu se știe ce pacoste s-ar mai fi întâmplat, dacă n-ar fi intervenit prietenul polon cu ajutoare, cu care Bogdan îi învinge pe tătari în mai 1512 și îi gonește din țara Moldovei.
Anul 1613: În urma unui vot desfășurat în Adunarea Națională a Rusiei de atunci, devine țar tânărul Mihai Romanov, nepregătit pentru această onoare, dar care a pus bazele unei dinastii de lungă durată, întreruptă doar de asasinarea de către bolșevici a ultimului țar, Nicolae al II-lea, împreună cu întreaga familie imperială, în anul 1918.
Anul 1741: A apărut "Marele Hrisov” al lui Constantin Mavrocordat, un fel de Constituție, care stabilea reforme fiscale și administrative în Țara Românească. Textul a fost publicat integral în ziarul "Mercure de France", în iulie 1742, dar Mavrocordat n-a apucat să-l pună în practică, fiind scos de către turci de la domnia Țării Românești și mutat la Iași, la domnia Moldovei.
Acolo, a reușit să aplice unele reforme fiscale, dar a rămas în istorie nu atât pentru acestea, cât pentru munca sa de domn luminat, îndeosebi sprijinitor al învățăturii de orice fel. Căci iată cum îl caracteriza cronicarul Neculce:
„... şi au dat ştire tuturor mazililor în toată ţara ca să-şi aducă copiii la învăţătură la şcoală, ca să-şi înveţe orice limbă le-ar fi voia, pentru ca să se afle oameni învăţaţi în pământul nostru al Moldovei, precum sânt şi prin alte ţări”.
Anul 1777: Se naște Dinicu Golescu, cărturar și memorialist român.
Anul 1873: În ședința parlamentului de la Budapesta, deputatul Gheorghe Pop de Băsești arăta necesitatea construirii unui drum de fier în ținutul Sălajului. După 14 ani, la 23 decembrie 1887, va avea loc deschiderea noii linii de cale ferată, pe distanța Carei - Zalău.
Anul 1812 Se naște scriitorul Charles Dickens, cel ale cărui romane încântau tineretul de acum vreo 50-60 ani, vremea când imaginea televizorului alb/negru nu prea era atractivă, Internetul nu se inventase și nici discotecă nu exista încă.
Bibliotecile erau mult mai frecventate atunci decât astăzi, iar romanele lui Dickens erau acolo printre cele mai citite: Oliver Twist, David Copperfield, Micuța Dorrit, Marie Speranțe și multe altele. În București, făcea senzație filmul Marile Speranțe, una din puținele creații cinematografice din Vest, pe care se îndura s-o importe stăpânirea noastră de atunci.
Anul 1836: S-a născut pictorul spaniol Josep Tapiró Baró, poate cel mai renumit acuarelist al Spaniei. A lăsat un număr uriaș de portrete lucrate în acuarelă, figuri simple de negustori sau fermieri mauri, copii sau soții ale acestora, bătrâni din toate mediile sociale.
Anul 1870: S-a născut Alfred Adler, medic psihiatru austriac (decedat în 1937). În colaborare cu Sigmund Freud și un mic grup de colegi ai lui Freud, Adler s-a aflat printre cofondatorii mișcării psihanalitice, ca membru de bază al Societății Psihanalitice din Viena.
Prin studiile sale publicate, Adler a influențat personalități de vază din școlile de psihoterapie de mai târziu, precum americanii Rollo May, Abraham Maslow, Albert Ellis sau austriacul Viktor Frankl. Descoperirile sale au precedat și au fost uneori surprinzător de coerente cu intuițiile unor neo-freudieni ulteriori, de exemplu, acelea reliefate în scrierile lui Karen Horney, Harry Stack Sullivan și Erich Fromm
Anul 1875: Se naște Nicolae Cotlarciuc, viitor arhiepiscop ortodox al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei (1924-1935), cunoscut cu numele său monahal, Nectarie Cotlarciuc.
N.C. a fost o personalitate marcantă în rândul clerului din zonă. Născut în comuna Stulpicani din actualul județ Suceava, a studiat la Cernăuți, unde și-a luat doctoratul, după care au urmat specializări, tot în domeniul Teologiei, la universitățile din Bonn, Viena, München, Würzburg.
În anul 1923, a fost ales episcop, al episcopiei basarabene nou înființate la Cetatea Albă, iar în anul următor a devenit arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei. Este cunoscut ca susținător al românilor ortodocși din arealul pe care l-a păstorit.
Anul 1885: Se naște Sinclair Lewis, scriitor american de renume, romancier, nuvelist și dramaturg. A fost primul autor din Statele Unite, laureat cu Nobel pentru literatură (1930), premiu motivat astfel: „pentru arta sa viguroasă, pentru imaginea descrierilor și pentru capacitatea sa de a crea mereu noi tipuri de personaje, prezentate cu inteligență și cu umor”.
Romanele l-au făcut pe autor un scriitor bogat. Numai din primul său roman, „Main Street”, editorul a vândut 180.000 de exemplare în primele șase luni de la lansare, iar în următorii câțiva ani a mai vândut încă peste două milioane. În total, autorul a încasat de pe urma unui singur roman 3 milioane de dolari (5 milioane astăzi).
Anul 1898: Afacerea Dreyfus: Scriitorul Émile Zola este judecat pentru calomnie și condamnat la închisoare, pentru publicarea articolului J'accuse, în ziarul francez Le Figaro. Nu se lasă încarcerat, refugiindu-se în Anglia, pentru perioada prigoanei în țara sa.
J’accuse constituie și astăzi un model de articol-pamflet, prin care autorul își folosește măiestria cu curaj și neînduplecat, atacând abuzul, chiar atunci când se manifestă în sferele cele mai înalte ale societății.
Anul 1915: S-a născut Toader Arăpașu – viitorul Patriarh Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române, personalitate controversată, mai ales prin obediența demonstrată față de regimul dictatorial comunist, în fața căruia a consimțit la demolarea a numeroase lăcașuri de cult, inclusiv valoroase monumente istorice, la prigonirea Bisericii și la subordonarea ei de către statul comunist.
Anul 1935: Comicii Stroe și Vasilache, celebrul cuplu interbelic, prezintă în premieră la cinematograful ARO din capitală (astăzi „Patria”) filmul de lung metraj "Bing Bang" – prima peliculă sonoră realizată la București, cu aparatură originală, construită de inginerul român Gartenberg Argani.
Anul 1940: Premieră mondială a celui de-al doilea film animat al creatorului Walt Disney, Pinocchio, realizat după romanul omonim al scriitorului italian Carlo Collodi. Succesul deplin l-a încurajat pe Disney – până atunci, un anonim – să continue drumul filmului animat, care urma să-i aducă celebritatea.
Anul 1964: Cunoscuta trupă britanică The Beatles efectuează primul turneu în SUA. Succesul este deplin.
Anul 1967: Se naște cel care va fi cel de al 70-lea premier al României și președinte al PNL, generalul Nicolae Ciucă. După terminarea mandatului, Nicolae Ciucă a fost ales președinte al Senatului României.
Anul 1971: Este aprobată la nivel federal, în Elveția, introducerea dreptului de vot pentru femei, printr-un referendum cu o participare de 58% din care 66% (în majoritate femei, bineînțeles) au răspuns „da”.
Anul 1974: Țara insulară Grenada și-a proclamat independența față de Regatul Unit. Primul guvern al statului Grenada a fost condus de Eric Gairy, până la lovitura de stat din 1979, care l-a adus la putere pe liderul charismatic de stânga Maurice Bishop. Acesta însă a fost asasinat după nouă ani, în urma disensiunilor dintre adepții săi și o grupare loială Kremlinului, condusă de generalul Huston Austin.
Astăzi, micuțul stat Grenada este parte din Regatul Unit al Marii Britanii. Are o suprafață de 344 kmp și o populație totală de 114.300 de locuitori.
Anul 1979: Se naște yemenita Tawakkul Karman, politiciană de prim rang și activistă din Yemen, susținătoare a dreptului femeilor din întreaga lume, laureată cu premierul Nobel pentru Pace, cu motivația „pentru lupta nonviolentă de susținere a siguranței femeii în societate și pentru dreptul femeilor de a participa deplin la făurirea păcii.”
Anul 1987: Un nou decret al Consiliului de Stat impune măsuri pentru raționalizarea consumului de gaze naturale și energie electrică, însoțite de tarife punitive pentru depășirea consumurilor și așa insuficiente. Se așterne teroarea întunericului și a frigului peste România.
Anul 1992: A intrat în vigoare Tratatul de la Maastricht, care a pus bazele Uniunii Europene pentru actuala etapă socio-economică.
Anul 1998: La Nagano, Japonia, s-au deschis jocurile olimpice de iarnă. Din totalul de 61 medalii de aur, principalele au revenit sportivilor din următoarele țări:
Germania – 12
Norvegia – 10
Rusia – 9
Canada – 6
SUA – 6
Țările de Jos – 5
Japonia – 5
România nu apare cu medalii pe lista primilor zece clasați. Este totuși prezentă pe locul 11, în proba de biatlon 15 km, cu participanta Eva Tufalvi. Următoarele premii principale, atribuite României, au vizat locul 16, locul 21 și locul 24.
Anul 1999: Prințul Moștenitor Abdullah al Iordaniei devine rege, după trecerea în neființă a tatălui său, regele Hussein.
Anul 2016: Coreea de Nord lansează în spațiul cosmic satelitul Kwangmyŏngsŏng-4, încălcând mai multe tratate ONU și provocând proteste în întreaga lume.