Echinocţiul de primăvară: Fenomenul astronomic se produce în acest an la 20 martie, la ora 05:06, moment când Soarele se află exact pe ecuatorul ceresc, în mișcarea sa aparentă pe cer.
Anul 43 î.Hr.: Se naște Publius Ovidius Naso, poetul latinității cunoscut ca Ovidius. Datorită perfecțiunii formale a stilului și fanteziei creatoare, a devenit unul dintre clasicii literaturii latine, alături de Horațiu și Virgiliu.
În anul 8 d.Hr., când poetul se afla pe insula Elba, împăratul Augustus hotărăște brusc și fără vreo învinuire anunțată exilarea lui Ovidiu la Tomis, pe țărmul îndepărtat al Pontului Euxin, la Constanța de astăzi, în Dobrogea.
Era o formă „ușoară” de exil, nu una care te făcea și proscris în fața legii. Motivele exilului nu sunt cunoscute nici până astăzi, iar acest secret era întărit prin faptul că lui Ovidiu i se interzisese în mod categoric să comenteze cumva decizia lui Augustus. Undeva, într-un vers din „Metamorfoze”, Ovidiu lăsa de înțeles că motivul pentru care ajunsese la malurile Pontului Euxin ar fi fost „carmen et error”, adică o poezie și o greșeală.
Poezia în cauză putea fi de exemplu „Ars amatoria”, cam nonconformistă și aflată în contradicție cu principiile morale ale împăratului. Dar tot Ovidiu sugerează în „Tristia” despre vina sa că „am văzut ceva ce nu era permis să văd”. Nimeni nu știe concret ce a vrut să spună poetul cu aceste cuvinte, dar este posibil să fi fost martor la vreo scenă din viața privată a suveranului.
În sfârșit, mai sunt unii care insinuează o relație neconformă a lui Ovidius cu însăși soția împăratului sau cu una dintre iubitele lui. Nu există probe pentru așa ceva, ar fi și greu să existe, dar susținătorii acestei ipoteze se bazează pe fizicul cu totul aparte al poetului, care făcea să placă multora dintre doamnele și domnișoarele aristocrate din Roma antică.
Pentru noi, românii, prezența lui Ovidiu la Tomis (Constanța) are o neprețuită valoare, întrucât scrierile sale sunt dintre foarte puținele documente care se referă la viața predecesorilor noștri daci din aceste locuri.
Anul 1727: S-a născut Isaac Newton, fizician, matematician, astronom, alchimist și teolog englez. Newton a fost savantul aflat la originea teoriilor științifice care vor revoluționa în deceniile și secolele următoare domenii ale opticii, matematicii și îndeosebi ale mecanicii.
El a prezentat pentru prima oară Legea atracției universale, creând bazele mecanicii clasice prin studierea legilor mișcării corpurilor. Newton a fost primul care a demonstrat că legile naturii guvernează atât mișcarea globului terestru, cât și a altor corpuri cerești. A intuit faptul că orbitele pot fi nu numai eliptice, dar și hiperbolice sau parabolice.
Tot el a arătat că lumina albă este compusă din radiații monocromatice, născocind acel „Disc al lui Newton”, cu segmente vopsite în culorile curcubeului. Rotit cu o turație suficient de mare, discul colorat se vede „alb”. Poate nu există școală să nu aibă un asemenea dispozitiv în laboratorul de fizică. Sau poate n–ar trebui să existe!
Anul 1786: Regele Gustav al III-lea fondează Academiile Svenska din Stockholm pentru a promova limba și literatura suedeză, după modelul de la Académie française – Academia franceză, înființată în 1635 de către cardinalul Richelieu, personalitatea politică de cea mai mare încredere a regelui Ludovic al XIV-lea.
Anul 1800: Fizicianul milanez Alessandro Volta a informat în scris Societatea Regală din Londra cu privire la invenția sa având ca obiect o nouă sursă de energie statică, capabilă să descarce un potențial mult mai ridicat decât simplele elemente galvanice, cunoscute până atunci.
Lumea științifică i-a fost recunoscătoare lui Volta, al cărui nume a fost atribuit aparatului inventat de el, pila voltaică, dar și unității de măsură a diferenței de potenţial (volt).
Anul 1820: Se naște Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. A fost unul dintre principalii artizani ai Unirii. În mod ciudat, la câţiva ani după această măreață înfăptuire, A.I.Cuza a fost eliminat brutal din viața politică de către anti-unioniști, printr-un complot.
Unii memorialiști susțin că reușita complotului este legată și de viața privată a principelui, care se pare că era mai interesat de propriul adulter decât de interesele politice ale țării.
Anul 1828: Se naște Henrik Ibsen, dramaturg norvegian. Deși este astăzi venerat, poate ca cel mai de seamă dramaturg norvegian, Ibsen a fost respins și neînțeles în propria țară. A trăit și a creat timp de 27 de ani în străinătate, în Italia și Germania, revenind la Oslo după 1890. Paradoxal, după o viață petrecută în exil, a primit funeralii de stat.
Multe din piesele sale îi sunt cunoscute și publicului nostru: fie au fost jucate pe scenele românești, fie au fost editate. Aș aminti:
- Nora – o casă de păpuși
- Peer Gynt (piesă de teatru care l-a inspirat pe compozitorul Edvard Grieg pentru o încântătoare suită simfonică, apreciată astăzi de toți melomanii lumii)
- Stâlpii societății
- Strigoii
- Rața sălbatică
- Femeia mării
Anul 1831: Se naște Theodor Aman, pictor român, membru al Academiei Române, personalitate de excepție în lumea artei plastice românești. Posteritatea i-a respectat amintirea și a amenajat o casă memorială chiar în elegantul imobil unde a locuit artistul, în centrul Capitalei.
Anul 1848: Revoluția de la 1848 izbucnește în Germania: abdică Regele Ludwig I al Bavariei și îi urmează fiul său, Maximilian al II-lea.
Anul 1861: Un cutremur distruge complet Mendoza, oraș în vestul Argentinei.
Anul 1871: A avut loc ședința de constituire a Societății Academice Literare „România Jună" din Viena.
Când Mihai Eminescu a ajuns la Viena, a constatat că studenții români aveau două societăți academice, „România” și „Societatea literară”. Văzând că mulți dintre tinerii români, aflați în capitala habsburgică, nu fac parte din niciuna din cele două societăți, a reușit, împreună cu Ioan Slavici, să le contopească, formând o singură societate, „România Jună”, constituită la 20 martie 1871. O societate puternică și reunită a devenit mult mai atractivă, polarizând conaționalii români spre ea.
A fost ales președinte al societății scriitorul Ioan Slavici (vă mai amintiți, poate, de „Moara cu Noroc”), iar poetul Mihai Eminescu a fost numit bibliotecar.
Anul 1886: S-a născut George Topîrceanu, poet, prozator, memorialist, publicist și traducător român. Este o personalitate unică în literatura noastră. Poate vă mai amintiți de „Balade vesele și triste”, de„Migdale amare”, de „Parodii originale”. Nimeni nu poate rămâne insensibil la versurile sale săltărețe:
„După-atâta frig și ceață,
Iar s-arată soarele.
De-acum nu ne mai îngheață
Nasul și picioarele”
Anul 1916: Moment crucial pentru omenire: fizicianul Albert Einstein publică articolul „Bazele teoriei generale a relativității”, în revista Annalen der Physik.
Anul 1956: Tunisia își câștigă independența față de Franța, moment important în evoluția acestei țări care devenise francofonă. Încă și astăzi, una din limbile oficiale vorbite în Tunisia este franceza.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Tunisia a ajuns sub autoritatea regimului francez pro-nazist de la Vichy. Abia după război, în 1954, și-a câștigat autonomia, în urma unor revolte populare. La 20 martie 1956, și-a câștigat independența.
Inițial, statul independent era monarhic. Dar, în anul următor, monarhia a fost abolită, iar puterea a fost preluată de noul președinte, Habib Bourguiba, ales pe viață în 1959. În 1987, președintele „pe viață” a fost răsturnat de către revoluționarul Zine El Abidine Ben Ali, care la rândul lui a fost răsturnat de alți revoluționari, în ianuarie 2011.
Anul 1966: Apare pentru prima dată termenul „Telejurnal”, scris și rostit în emisiunile TVR. Până la acea dată, TVR transmitea știri, dar nu ca o emisiune în sine.
Anul 1966: La 20 martie 1966, cu patru luni înainte de Campionatul Mondial de Fotbal din Marea Britanie, a fost furat trofeul de aur al Cupei Mondiale de Fotbal în timpul unei prezentări publice de la Westminster Central Hall, din Londra,.
După doar șapte zile, trofeul de aur a fost găsit împachetat într-un ziar, într-o grădina publică londoneză. A dat de el un câine, Pickles, scormonind prin iarbă. Proprietarul câinelui a fost recompensat cu 6.000 de lire sterline, echivalentul astăzi cu aproape 200.000, respectiv peste 200.000 de euro. Hoții au rămas neidentificați și nimeni nu știe de ce au abandonat prețioasa captură într-un parc.
Anul 1990: La Târgu Mureș au avut loc conflicte de stradă între grupuri de naționaliști maghiari și români, aplanate doar după intervenția armatei. Desfășurarea evenimentelor a condus la suspiciuni privind implicarea serviciilor secrete în declanșarea conflictului.
Anul 1995: În metroul din Tokio, a avut loc un atentat terorist, organizat de secta Aum, soldat cu 12 morți și 5.500 de răniți. A fost primul atentat terorist cu armă chimică înregistrat în lume.
Anul 1996: Începe scandalul „boala vacii nebune", odată cu anunțul că bovinele atinse de ESB pot transmite omului maladia Kreutzfeldt-Jakob.
Boala se manifestă printr-un sindrom cerebelos (atingere a creierului mic), prin tulburări de mers, prin lipsa coordonării mișcărilor, prin tremurătura corpului și, în final, prin demență. Evoluția devine mortală în câteva luni.
Anul 2000: Premieră în lumea medicală: a fost inaugurat, la Spitalul Clinic Fundeni, primul centru de transplant medular din România, la 32 de ani după realizarea primului transplant de măduvă din lume.
Anul 2000: Papa Ioan Paul al II-lea întreprinde o vizită în Israel, cu un mesaj de căință din partea Bisericii Catolice pentru evrei și de recunoaștere a dreptului la un stat propriu pentru palestinieni.
Anul 2003: Invazia Irakului din 2003: La primele ore ale dimineții, Statele Unite și alte trei țări încep operațiunile militare în Irak. Scopul intervenției: lichidarea unei organizații teroriste, înlăturarea regimului dictatorial și instaurarea unei societăți democratice în Irak. După două decenii, scopul nu pare să fie atins.
Anul 2006: Înalta Curte de Casație și Justiție menține sentința pronunțată în Dosarul Revoluției de la Cluj, prin care au fost condamnați fostul prim-secretar Ioachim Moga (8 ani de închisoare), generalul Iulian Topliceanu (10 ani de închisoare) și alți trei ofițeri (cu pedepse între 9 și 15 ani de închisoare).
Anul 2023: Moare la vârsta de 98 ani soprana Virginia Zeani, cunoscuta interpretă română de operă. A excelat în opere precum "Don Carlos" și "Otello" de Verdi, în rolul Tatianei din "Eugen Oneghin" de Ceaikovski sau în roluri wagneriene, precum Senta din "Olandezul zburător" și Elsa din "Lohengrin".
A fost invitată de mai multe ori să cânte la celebrul Teatro alla Scala din Milano și la multe alte teatre de operă din întreaga lume.
Sărbători: