Anul 1279: După înfrângerea Chinei în lupta maritimă de la Yamen împotriva mongolilor, prim-ministrul și consilierul imperial Lu Xiufu se îneacă împreună cu moștenitorul de opt ani al tronului, Song Bing. Tragedia pune capăt dinastiei Song, iar la conducerea mongolilor se afirmă dinastia Yuan, proclamată de Kublai Khan.
Anul 1563: În Edictul de la Amboise, hughenoții din Franța au primit dreptul limitat la libertatea religioasă acordat de Caterina de Medici. Totuși, Parisul și alte câteva orașe din Franța sunt excluse de la acest privilegiu. Faptul este important pentru istorie, întrucât pune capăt Primului Război Hughenot.
Anul 1807: Se declanșează războiul celei de-a Patra Coaliții antinapoleoniene, prin asedierea Danzigului. Partenerii coaliției erau Saxonia, Prusia, Suedia, Rusia și Regatul Unit al Marii Britanii. De partea cealaltă era Imperiul Francez, singur, condus de Napoleon Bonaparte, căruia europenii nu-i recunoșteau titlul de împărat.
De altfel, cea de a Patra Coaliție, deși numeroasă, era șubredă. Unii din membrii ei luptaseră anterior împotriva celei de a treia coaliții alături de Franța, iar acum se pomeneau luptând în cadrul coaliției a patra, împotriva propriilor combatanți din coaliția anterioară. Toate acestea erau avantaje nete pentru Napoleon, care înregistra noi victorii, îngrozindu-i pe cei care se tot coalizau împotriva lui.
Anul 1808: Regele Carol al IV-lea al Spaniei abdică. Fiul său Ferdinand al VII-lea preia domnia. Câteva zile mai târziu, Napoleon Bonaparte, ale cărui trupe se aflau în țară, s-a opus recunoașterii lui Ferdinand ca rege, ceea ce a dus apoi la revenirea domniei lui Carol al IV-lea, cel abdicat.
Anul 1823: După mai puțin de un an la putere, Augustin I , primul împărat al Mexicului, abdică forțat de protestele conduse de generalul Santa Anna. El primește o pensie, cu condiția să părăsească imediat țara.
Anul 1859: La Paris a avut loc premiera operei "Faust", de Charles Gounod. La premieră, actualele recitative cântate erau vorbite, ceea ce nu avantaja succesul operei. De altfel, s-au făcut și alte modificări pe parcurs. Astfel, interpreții s-au arătat nemulțumiți că singurul bariton din spectacol, Valentin, nu apare decât în recitative. La cererea lor, Gounod a introdus în tabloul II aria „Avant de quitter ces lieux”.
Mai târziu, s-a simțit nevoia unui balet, care n-ar trebui să lipsească într-o operă de mari dimensiuni, precum Faust. Iarăși autorul a trebuit să completeze cu un tablou nou, conținând superbul balet „Noaptea Valpurgiei”.
O situație mai aparte a apărut cu ocazia reprezentării operei la Dresda. Nici publicul, nici critica muzicală și nici managerul teatrului nu acceptau ca titlul „Faust”, care titrează drama lui Goethe, să mai titreze și altceva. Părea o profanare. Așa se face că, la premiera de la Dresda, afișul nu anunța opera „Faust”, ci opera „Margarethe”, după numele iubitei lui Faust.
În 2013, una din cele mai prestigioase opere din lume, Metropolitan Opera din New York, informa publicul că Faust este opera cea mai cântată pe scena sa. Tocmai se cânta pentru a 753-a oară. Bineînțeles, titrată tot „Faust”.
Anul 1865: Moare Nicolae Filimon, scriitor, cronicar teatral și muzical român, cunoscut mai ales pentru romanul „Ciocoii vechi și noi” și pentru a fi creat personajul – aș zice nemuritor – Dinu Păturică.
Mi-am permis să-i spun nemuritor, pentru că, iată, după un veac și jumătate, mișună printre noi destui „dinupăturici” de ocazie, cei care-și „sapă” colegii sau șefii, ca să urce ei. Mereu, mereu, dar mai ales când se apropie alegerile.
Anul 1888: A demisionat Guvernul condus de Ion C. Brătianu (PNL). S-a format un nou guvern, condus de junimistul Theodor Rosetti. În acea vreme, pentru asemenea schimbare nu era nevoie nici de moțiune de cenzură, nici de alegeri. Voința Suveranului era supremă.
Anul 1895: Frații Auguste și Louis Lumière, de profesie fotografi, demonstrează pentru prima oară pe un ecran „imagini mișcătoare” folosind noua cameră cinematografică, recent brevetată de ei. Peste câteva zeci de ani, nu va mai exista în lume niciun oraș fără sală de cinema.
Anul 1900: Se naște Frédéric Joliot-Curie, chimist francez, laureat al Premiului Nobel. În anul 1934, Frédéric Joliot-Curie a obținut un izotop radioactiv artificial - o formă activată a fosforului.
Cinci ani mai târziu, în 1939, a demonstrat că fisiunea atomului de uraniu poate duce la o reacție în lanț. Împreuna cu soția sa, Irène, Frédéric Joliot-Curie este considerat promotorul chimiei anorganice moderne.
Anul 1906: S-a născut ofițerul german nazist Adolf Eichmann, ajuns mai târziu Obersturmbannfuhrer SS, în cele din urmă dovedit criminal de război.
După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, Eichmann a fost ajutat să fugă în Argentina, devenită țară de refugiu a criminalilor naziști, cu un pașaport fals pe numele de Ricardo Klement, emis de șeful delegației italiene a Crucii Roșii din Geneva. Pașaportul purta viza consulară argentiniană.
În 1960, Eichmann a fost capturat de un comando al Mosadului israeliean, cu participarea medicului anestezist de origine română dr. Iona Elian și adus în Israel.
A fost judecat la Ierusalim pentru crime împotriva umanității, găsit vinovat, condamnat la moarte și executat prin spânzurare, în ziua de 31 mai 1962.
Anul 1912: Regele Carol I a promulgat prima lege modernă cu privire la pașapoartele persoanelor din România. Nu cu mult timp în urmă, trecerea frontierei se făcea în baza unei comunicări telegrafice de tipul „lăsați trecerea persoanei Cutare, care are aprobarea ministrului Cutare în acest scop”.
Sau - altă variantă - printr-un bilet olograf semnat de însuși domnitorul, așa cum descrie momentul Ion Ghica, într-o memorabilă scrisoare către Vasile Alecsandri, întitulată: „O călătorie de la București la Iași înainte de 1948”. Firește, respectiva călătorie se efectua cu poștalionul.
Anul 1912: S-a născut la Viena Marina Știrbei, aviatoare română de elită, supranumită „Prințesa Aviației Românești”.
Marina a fost fiica prințului George Știrbei, fost ministru în Guvernul României, fost diplomat, descendentă dintr-un distins neam domnesc, nepoata lui George Valentin Bibescu, un foarte apreciat aviator la timpul său, și verișoara lui Constantin Cantacuzino, de asemenea un aviator de elită al României, distins în multe acțiuni militare aeriene, în Al Doilea Război Mondial.
După ce au ajuns comuniștii la putere, „Prințesa Aviației Românești” a fost deposedată de toate bunurile sale, inclusiv avionul ICAR, pe care îl pilota în misiuni sau pentru antrenament. Soțul a fost arestat, fără alt motiv decât acela că și el aparținuse unor distinse familii de pe vremuri și chiar Marina aflase că era urmărită, în vederea arestării.
Deposedați de bunuri, ea și cei doi băieți, Constantin și Mihai, au fost nevoiți să trăiască din vânzarea puținelor lucruri pe care le mai aveau. În 1964, Marina a reușit să plece din România cu ajutorul bunei sale prietene Martha Bibescu. Temporar s-a stabilit în Anglia, iar mai târziu s-a mutat definitiv în Franța. Marina a murit la Paris, în 2001, la vârsta de 101 ani.
Anul 1913: A avut loc premiera versiunii integrale a operei „Boris Godunov", de M. P. Musorski, la Metropolitan Opera din New York. Reușita premierei depășea cu mult obișnuitele succese ale altor opere, chiar din repertoriul Italian.
Anul 1915: Planeta Pluto este fotografiată pentru prima dată, considerată atunci a fi ca „a noua planetă a sistemului solar”. Mai târziu, va fi catalogată ca „planeta pitică” – un fel de stâncă, mult mai mare.
Anul 1917: Se naște pianistul Dinu Lipatti, viitorul pedagog și compozitor român.
În timpul celui de Al Doilea Război mondial, încearcă să se stabilească într-o zonă mai puțin implicată și ajunge în Suedia, împreună cu viitoarea sa soție, Madeleine Cantacuzino, de asemenea pianistă de elită.
În 1944, reușesc amândoi să plece în Elveția, unde devine profesor de pian la Conservatorul din Geneva. Își continuă cariera concertistică cu recitaluri de pian fie ca solist, fie împreună cu orchestre dirijate de somități, precum Herbert von Karajan sau Alceo Galliera. Realizează in studio imprimări pe discuri, din care puteți asculta aici o superbă sonată de Mozart.
Anul 1919: La Universitatea din București, se instituie o "comisie de cercetare" a cadrelor universitare, ca măsură de pedepsire a celor care au pactizat cu germanii, în război.
Sunt incriminați mai mulți universitari, dovediți că s-au comportat servil în timpul ocupației germane (Primul Război Mondial). Unii au fost îndepărtați definitiv din învățământ, altora li s-a interzis temporar dreptul de a ține cursuri.
Anul 1931: City Bank din New York este prima bancă din istoria Statelor Unite care cade victimă unui jaf armat. În urma jafului, dar și a depresiunii economice globale, banca a falimentat în 1932, clădirea băncii fiind preluată, contra cost, de o altă companie.
Anul 1932: Se dă în circulație oficial Sydney Harbour Bridge din Sydney, unul dintre cele mai lungi poduri din lume, la 9 ani de la începerea construcției.
Anul 1945: În largul coastei Japoniei, un bombardier lovește portavionul USS Franklin, ucigând 724 de membri ai echipajului. Nava a fost grav avariată, dar nu părăsită de armator. După unele lucrări de restaurare, repornește în larg și reușește să se întoarcă în SUA, acționată de propriile motoare.
Anul 1945: Adolf Hitler semnează „Decretul Nero”, respectiv hotărârea de a distruge infrastructura propriei țări, pentru ca să nu poată fi utilizată de trupele aliate, în cazul când va cădea în mâinile lor.
A fost primul gest de importanță majoră pe care îl hotăra Fuhrerul, preconizând cedarea către dușman a unor teritorii germane. Multe distrugeri au fost făcute în baza acestei hotărâri, bombardamentelor aliate rămânându-le doar misiunea de a desăvârși o treabă deja începută.
Anul 1953: S-a televizat pentru prima oară decernarea premiilor Oscar, acordate de Academia Americană de Film. Premiile au fost acordate celor mai apreciate producții, interpretări, montaje și celor mai apreciați actori, în roluri principale sau secundare.
Anul 1958: A fost creat Parlamentul European, ca for consultativ al Uniunii Europene.
Anul 1965: Moare fostul secretar general al Partidului Comunist din România Gheorghe Gheorghiu-Dej, lider absolut din 1947 până la moartea sa.
Deși s-au dat unele explicații „oficiale” despre moartea GGD, în opinia publică circulau diferite suspiciuni, pe care le sugerau și unele posturi străine de radio, pornind de la faptul că, la 64 de ani, nu se prea moare încă de moarte bună.
Opinia publică știa că, puțin timp înainte de a se îmbolnăvi letal, Gheorghiu Dej era sănătos tun. Era activ și totdeauna jovial. Imaginea sa radia de mulțumire și satisfacție, mersul era lejer, starea de spirit părea superbă, iar puterea de muncă și de inițiativă mai bune ca oricând. Căci hai să-i punctăm câteva „reușite”:
- Împreună cu „prietenul” Groza, forțase mâna regelui Mihai, determinând abdicarea, așa cum (probabil) îi ceruseră stăpânii de la Kremlin.
- După instalarea Republicii, a trecut la un val masiv de arestări, trimițându-i la muncă forțată pe cei incomozi pentru regim.
- A avut cel puțin două întâlniri cu Stalin. În prima, „tătucul” a acceptat să-și ia mâna de pe rivalii săi, până mai ieri protejații Kremlinului: Ana Pauker, Bodnăraș, Chișinevschi și alții câțiva și-i va da mână liberă lui GGD, să facă ce-o vrea cu ei.
- Și a făcut exact ce a vrut: Pe Ana Pauker a scos-o din Guvern și a făcut-o directoare la o tipografie, la fel pe Chișineschi, iar Bodnăraș a rămas ca un personaj de rezervă, fără atribute precise.
- Detaliile celei de a doua întâlniri nu se prea cunosc, dar se pare că sunt legate de canalul Dunărea-Marea Neagră, de industrializare și de detașamentele de muncă forțată.
Anul 1969: Cea mai înaltă structură din Europa la nivelul anului 1964, turnul de televiziune de la stația de transmisie Emley Moor, Marea Britanie, cu o înălțime de 385 metri, se prăbușește în timpul unei furtuni, din cauza acumulării de gheață.
Anul 1990: Izbucnesc violențele interetnice de la Târgu Mureș. Sunt filmate scene atroce când un grup de cetățeni atacă o victimă, aducând-o în stare de inconștiență. Inițial, s-a crezut că este vorba de un maghiar atacat de români, mai târziu s-a dovedit că era un român atacat de concetățeni maghiari. Indiferent „cine pe cine”, imaginea noii Românii era șifonată rău în fața Europei.
Anul 2002: Zimbabwe este suspendat din Commonwealth și acuzat de încălcarea drepturilor omului și de fraudă electorală, în urma unor alegeri prezidențiale turbulente.
Anul 2006: La alegerile prezidențiale din Belarus, președintele în funcție Aleksandr Lukașenko a primit peste 80% din voturi. În aceeași noapte, în capitala bielorusă Minsk au avut loc proteste pașnice ale câtorva mii de oameni la adresa manipulării alegerilor, proteste care vor continua, fără succes, în următoarele zile.
Anul 2018: Ultimul mascul de rinocer alb nordic de pe Terra, Sudan, a fost eutanasiat în Kenya, din cauza complicațiilor legate de vârsta sa înaintată (45 de ani). Cu decesul lui Sudan, se stinge ultimul exemplar al acestei subspecii, care dispare poate pentru totdeauna.