Anul 37 î.Hr.: Senatul roman îl proclamă împărat pe Caius Julius Caesar Augustus Germanicus. Caesar rămâne una dintre cele mai influente și mai controversate personalități ale istoriei. Rolul său a fost esențial în instaurarea dictaturii la Roma și lichidarea democrației Republicii. A provocat războaie și a cucerit teritorii fără acordul senatului roman.
Numele lui este legat nu numai de cucerirea Galiei, ci și de alte acțiuni militare care au adus sub dominația romană teritorii vaste, până la Oceanul Atlantic și chiar până în Marea Britanie.
Anul 1241: Are loc prima invazie mongolă asupra Poloniei: mongolii copleșesc armatele poloneze la Cracovia, în bătălia de la Chmielnik, și jefuiesc orașul, pustiind depozitele de alimente, tâlhărind bisericile, devastând locuințele populației și, în final, incendiind tot ce nu se putea fura, pentru ca să nu rămână decât cenușă în urma năvălitorilor.
Anul 1584: După moartea țarului Ivan al IV-lea „cel Groaznic”, tronul imperial îl ocupă țareviciul Feodor, fiul țarului defunct. Dar țareviciul avea un handicap intelectual, ceea ce îl va face inapt pentru a domni efectiv. În acest context a apărut Boris Godunov, regentul împuternicit să conducă imperiul.
Cum însă sănătatea țareviciului s-a agravat în timp, nu i-a fost greu regentului să preia întreaga putere în nume personal, declarându-se el însuși țar, prin uzurpare, în anul 1598. La început, domnia acestui Boris Godunov părea să fie de bun augur pentru societatea rusă:
- A obținut ridicarea episcopiei Moscovei la rangul de mitropolie satisfăcând astfel orgoliile sacerdoțior de toate categoriile și întărind prestigiul bisericii ortodoxe în Rusia.
- Pe arena politicii externe a căutat să realizeze o alianță a țărilor creștine contra Imperiului Otoman, un succes asumat tot pe linia intereselor creștinătății.
- A ieșit biruitor în războiul contra Suediei, obținând mult dorita ieșire a Rusiei la Marea Baltică.
- A susținut cu succes comerțul exterior, făcând să apară în țară produse din import, râvnite mai ales de clasa celor avuți.
Calitățile sale au fost însă umbrite de manifestări care amintesc de paranoia. A ajuns să-i urmărească pe cei instăriți, intervenind în activitățile lor private prin informatori, spioni, delatori și chiar susținea din umbră organizația Opricina, care răspândea teroarea în țară.
Abia după șapte ani sumbri, dominați de luptele pentru tron, se instalează în țară stabilitatea, prin înscăunarea țarului Mihail I Romanov, întemeietor de dinastie și cârmuitor într-o domnie îndelungată pentru acele vremuri: 32 de ani.
Anul 1844: Se naște Nikolai Andreievici Rimski-Korsakov, viitor compozitor rus.
Rimski-Korsakow este autorul a 15 opere, diverse piese orchestrale, lucrări corale, muzică de cameră, compoziții pentru pian la două și la patru mâini, orchestrații.
Multe din operele lui au ajuns notorii pentru acest gen. Merită amintite:
- Noaptea de mai (cu superba arie de tenor „Spi moia krasavitsa”)
- Albă ca Zăpada
- Noaptea ajunului de Crăciun (cu un moment coral inspirat din folclorul rus)
- Sadko (cu cunoscuta arie a oaspetelui indian)
- Mozart și Salieri
- Mireasa Țarului
- Cocoșelul de Aur (operă pentru copii)
Dar, poate înainte de toate, merită amintită superba suită de balet Sheherazada. O puteți asculta aici:
Anul 1855: După patru ani de construcție, s-a inaugurat podul suspendat de la cascada Niagara, realizat de John Augustus Roebling, primul pod permanent peste râul care alimentează cascada și primul pod suspendat cu trafic feroviar din lume.
Anul 1858: Se naște Rudolf Diesel, inginer și inventatorul motorului care îi poartă numele, cu aprindere prin presiune și deci fără bujii și fără instalație electrică aferentă motorului.
Deși părea motorul viitorului, Diesel nu s-a impus asupra tuturor tracțiunilor motoare cu carburanți fosili. Îndeosebi automobilele mențin încă motorul Otto (cu bujii). Câteva motive:
- Interesul producătorilor de automobile cerea să nu-și schimbe tehnologia de fabricație până nu-și amortizează investițiile făcute și până nu obțin profiturile programate în viitor pentru următorii 10, 20, 30 de ani și chiar mai mult.
- Faptul că, la pornire, este necesară o preîncălzire de câteva secunde bune dăunează confortului șoferilor și pasagerilor. Iarna, timpul de de încălzire a motorului este mai lung decât vara.
- Carburantul folosit, motorina, are un nivel de emisii mai ridicat decât maşinile pe benzină. Deşi numărul maşinilor Diesel de pe şosea, inclusiv camioanele, este mai mic decât al celor pe benzină, emisiile produse de ele le depăşesc pe ale celor propulsate de benzină.
- Nivelul de zgomot al motorului Diesel este mult mai ridicat decât cel al motorului Otto.
- Prețul de producție al motorului Diesel este mai ridicat, ceea ce crește prețul mașinii la livrare.
Anul 1866: Este adoptată Legea învoielilor agricole (legea pentru tocmeli de lucrări agricole și pentru executarea lor). Legea a fost înăsprită în vremea guvernării conservatoare a lui Lascăr Catargiu, când s-a instituit execuția silită a tocmelilor agricole.
Anul 1889: În lipsa succesorilor direcți în linie masculină ai regelui Carol I, acesta, împreună cu Guvernul, a apelat pentru desemnarea moștenitorului la fratele mai mare al regelui și la fiii acestuia. Cel de-al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, Ferdinand, în vârstă de 24 de ani, acceptă succesiunea; este înfiat de familia Regală Română și declarat prinț moștenitor la Tronul României, conferindu-i-se și titlul de Alteță Regală Principe de România.
Curând, prințul moștenitor Ferdinand a venit la București, a început învățarea limbii române, s-a adaptat felului de trai românesc, prinzând chiar gust la „zarmale cu mamalicutza” și, când nu se aștepta cineva, s-a îndrăgostit.
N-a fost o alegere rea, căci Ferdinand s-a atașat de România și chiar s-a îndrăgostit de o domnișoară de onoare din suita reginei Elisabeta, apreciată atât de rege, cât și de regină. Tatăl ei era diplomatul Ioan Văcărescu, iar mama se numea Eufrosina Fălcoianu. Îi plăcea să se laude: „Mama mea aparține unei vechi familii de boieri - Fălcoianii - prezenți în toate cronicele de altădată ale Valahiei”.
În primele momente, atât regelui, cât și reginei i se păru că Elena Văcărescu este perechea ideală pentru prințul moștenitor. Dar, vai, Constituția României ferea țara de „pământeni” în familia regală, pentru ca interesele țării să nu poată interfera cu cele ale unor asemenea persoane. O româncă, cu rol de viitoare regină consort, era exclusă.
Cu tot regretul, casa regală a convins-o pe Elena să-l părăsească pe prinț, să plece din țară, iar regele Carol s-a lansat personal în delicatul demers de a-i găsi moștenitorului o soție pe măsură.
Așa s-a ajuns la principesa Marie Alexandra Victoria de Saxa Coburg și Gotha, nepoata reginei Victoria a Angliei. La căsătorie, prințul Ferdinand avea 27 de ani, iar viitoarea regină Maria 18.
Anul 1895: Se naște Ion Barbu (profesor Dan Barbillian), matematician și poet român. Este prețuit atât pentru poezia sa originală, cât și în matematică, unde a înscris propria teorie a ceea ce s-a numit „Spațiile Barbillian”.
Anul 1899: Se naște viitorul mare actor de teatru și film Ion Finteșteanu, cel care îl interpreta magistral pe Farfuridi, dar și mai aplicat pe Cațavencu.
Anul 1906: Românul Traian Vuia realizează, la Paris, primul zbor autopropulsat din lume cu un aparat mai greu decât aerul. După ce a accelerat pe o distanță de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o înălțime de aproape un metru, pe o distanță de 12 m, după care paletele elicei s-au oprit, iar avionul a aterizat.
Anul 1913: Este asasinat la Salonic regele George I al Greciei. Autor al crimei este „revoluționarul” anarhist Alexander Schinas, care a dat următoarea explicație ziariștilor:
„L-am asasinat pe rege întâmplător. Mergeam pe stradă dezorientat și fără să știu unde mă duc. Deodată, întorcându-mi capul, l-am văzut în spatele meu pe rege cu adjutantul său. Mi-am încetinit mersul. Regele a trecut pe lângă mine, foarte aproape. L-am lăsat să treacă și imediat, am tras”.
La anchetă, el a declarat că acționase singur, fără complicitatea nimănui și a pus totul pe seama bolii sale: suferea de tuberculoză. După câteva săptămâni de arest, Schinas a murit căzând de la fereastra unei secții de poliție. Nici astăzi nu s-a deslușit dacă a fost crimă sau sinucidere.
Anul 1915: În timpul Primului Război Mondial, un atac comun al marinei britanice și franceze asupra Dardanelelor eșuează. Printre altele, nava de război britanică HMS Irresistible este scufundată în acest dezastru.
Anul 1917: Se naște Mircea Ionescu Quintus, scriitor, epigramist și politician român. Ca președinte al PNL, a fost unul dintre cei mai respectați lideri liberali din generația ultimelor decenii. A decedat centenar, în anul 2017.
Anul 1921: Revolta marinarilor de la Kronstadt, nu departe de Petrograd, îndreptată împotriva guvernului sovietic rus, instalat la 24 februarie, este reprimată în sânge de Armata Roșie. În închisoarea din Kronstadt au avut loc execuții în masă.
Anul 1922: În India, Mahatma Gandhi este condamnat la șase ani de închisoare pentru nesupunere civică. Ispășește doar doi ani.
Anul 1925: Cea mai violentă tornadă din istoria Statelor Unite de până atunci a dus la moartea a 689 de oameni și rănirea altor 13.000.
Anul 1940: Al Doilea Război Mondial: Adolf Hitler și Benito Mussolini se întâlnesc la Brenner pentru a semna o alianță împotriva Franței și a Marii Britanii.
Anul 1954: A apărut la București „Gazeta literară", săptămânal al Uniunii Scriitorilor din România, editat în cadrul unei edituri de stat și cu scopul declarat de a supune controlului politic atât literatura, cât și pe autori.
Anul 1965: Cosmonautul sovietic Alexei Leonov pășește pentru prima dată, timp de 12 minute, în afara unei nave spațiale. El devine astfel primul om din lume care întreprinde o activitate extravehiculară în spațiul cosmic.
Anul 1965: Marea Adunare Națională l-a ales ca președinte al Consiliului de Stat pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar ca președinte al Consiliului de Miniștri pe Ion Gheorghe Maurer.
Anul 1973: Moare Demostene Botez, scriitor și publicist român.
Anul 1990: Doi bărbați, îmbrăcați în ofițeri de poliție, au furat 12 pânze (din care trei semnate Rembrandt) de la Muzeul Boston din Massachusetts, în valoare totală estimată de aproximativ 500 milioane de dolari.
Făptașii au lucrat profesionist, au distrus casetele cu înregistrările din muzeu și nu au lăsat amprente. Operele furate au rămas definitiv pierdute.
Anul 1990: Germanii din Republica Democrată Germană votează la primele alegeri democratice care au loc după căderea fostei dictaturi comuniste. Se remarcă în această zonă o politiciană nouă, cu perspective. Se numește Angela Merkel și este cercetător științific.
Anul 2011: Sonda spațială americană MESSENGER se înscrie pe orbită, în jurul planetei Mercur.
Anul 2015: Muzeul Național Bardo din Tunisia este atacat de oameni înarmați. 23 de persoane, în majoritate turiști, sunt ucise, iar cel puțin alte 50 de persoane sunt rănite.
Anul 2018: Vladimir Putin câștigă alegerile prezidențiale din Rusia cu 76,3% din voturi și își începe astfel al patrulea mandat în funcție.