Anul 1241: În Bătălia de la Muhi, lângă Nyékládháza, la sud-vest de râul Sajó, actualmente în Ungaria. Bătălia este un episod al invaziei mongole în Europa, când aceștia au distrus aproape complet armata maghiară și însuși regele Béla abia a scăpat cu viață.
După invazie, Ungaria a rămas în ruine. Aproape jumătate din localități fuseseră distruse de armatele invadatoare. Aproape un sfert din populație a fost masacrată, în special în zonele din Câmpia Panonică (Alföld), unde au rămas foarte puțini supraviețuitori. N-au scăpat nici Banatul, nici Transilvania.
Înfrângerea de lângă râul Sajo și amploarea pierderilor umane provocate a lăsat Ungaria, dar și Europa în general, expuse unei posibile cuceriri mongole. Acest risc a dispărut însă subit în 1242 datorită morții marelui han Ogodei. Mongolii s-au văzut nevoiți să întrerupă campania și să se întoarcă în Asia unde comandantul lor avea să-și apere dreptul la succesiune în fața adunării kurultai.
Anul 1680: Apare, la Iași, Psaltirea de-nțăles a sfântului împărat proroc David, cu text slavo-român, tradusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei (cunoscută sub denumirea de Psaltirea slavo-română).
Anul 1814: Tratatul de la Fontainebleau pune capăt Războiului celei de-a Șasea Coaliții împotriva lui Napoleon Bonaparte, și îl forțează să abdice necondiționat. Este prima abdicare, cea după care pleacă într-un fel de exil în insula Elba (arhipelagul Toscanei), în calitate de rege al acestei micuțe insule, devenită deodată regat.
La Paris, revin Bourbonii, cu regele Ludovic al XVIII-lea, alături de toată camarila sa și cu mai toată protipendata care fusese măturată de pe scenă, la revoluție.
Anul 1834: Se reprezintă, la Iași, Cantata pastorală sau serbarea păstorilor moldoveni de Gheorghe Asachi, primul spectacol muzical în limba română. În acest spectacol, are loc debutul actoricesc al lui Matei Millo.
Anul 1858: Se naște Barbu Ștefănescu Delavrancea, scriitor, politician român, membru al Academiei Române. A intrat în istorie atât ca om politic, orator desăvârșit, gazetar, cât și ca literat, autor al unor creații rămase de referință în literatura română.Aș aminti numai câteva din piesele de teatru ale lui Delavrancea: trilogia compusă din Apus de Soare, Viforul și Luceafărul, cât și piesa Hagi Tudose.Dar puțină lume știe că Delavrancea a fost și primar al Bucureștilor în anii 1899-1901. Citesc în presă că, numai în doi ani de mandat, Delavrancea s-a făcut remarcat prin câteva succese notorii:
- A înlocuit tramvaiele trase de cai cu tramvaie acționate electric.
- A executat lucrări de aliniere și pavare a 120 străzi.
- A inițiat sisemul de filtrare și purificare a apelor Dâmboviței
- A inceput primele lucrări de adâncire și sistematizare a albiei Dâmboviței, pentru a evita „pătrunderea apei pe străzi și în case, la inundații”
- A mărit capacitatea centralelor electrice de la Ciurel și Bragadiru, pentru a putea furniza curent celor (foarte mulți!) care foloseau lămpi cu fitil și cu petrol
- A obligat atât aparatul primăriei cât și sectorul privat să respecte Legea privind repausul duminical, respectiv o zi de odihnă pe săptămână, pentru toți salariații.
Toate într-un mandat de doi ani ca primar, nu de patru!
Barbu Ștefănescu Delavrancea a fost tatăl renumitei pianiste Cella Delavrancea, care, aproape centenară fiind, încă mai dădea concerte. A murit la 103 ani.
Anul 1871: Se naște pictorul român Theodor Pallady, prețuit nu numai în țara lui, ci și la nivel european. Prieten al Franței, arta lui era adesea inspirată din moderniștii francezi, de care era legat prin strânse prietenii: Henri Matisse, Georges Rouault sau Albert Marquet.
Tatăl său, moșierul Iancu Palade, și mama Maria Cantacuzino au sesizat talentul copilului Theodor, dar nu l-au încurajat deloc să-și facă o profesie din acest har. Dimpotrivă, de cum a absolvit liceul, l-au înscris la Școala de Poduri și Șosele din București (viitoarea Politehnică), pentru a-l face inginer. Era foarte la modă să te faci inginer la sfârșitul secolului XIX.
Dar Theodor nu și-a dat examenele, motivând că nu are încredere în învățământul bucureștean. Așa a ajuns la altă politehnică, cea de la Dresda, care n-a fost însă decât un pretext ca să scape de sub controlul părintesc. A plecat la Dresda, dar a ajuns la Paris, unde, fără știrea părinților, a lucrat în atelierul maestrului Gustave Moreau, precursor al simbolismului.
Acolo l-a cunoscut și pe marele Matisse, cu care s-a împrietenit și cu care a ținut o strânsă corespondență mai târziu, când s-a stabilit din nou la București.
Nu s-a mai făcut niciodată inginer, dar a ajuns unul din cei mai de vază pictori români ai secolului XX, autor al unui stil propriu, original și inconfundabil, pictând nenumărate autoportrete, natură moartă, femei în ținute diverse sau nuduri, peisaje urbane, toate în același stil original și inconfundabil.
Astăzi pictura lui este prețuită și căutată de colecționari. Cu câțiva ani în urmă, un tablou întitulat „natură statică” s-a licitat și vândut pentru suma de 25.000 de euro, iar, ceva mai târziu, un altul întitulat „Vioară și note muzicale” era evaluat la 90.000 de euro.
Operele sale sunt răzpândite atât în muzee, cât și în numeroase case particulare. Multe se află la Muzeul Pallady, instalat în Casa Melnik din București, strada Spătarului nr. 22.
Anul 1877: Anul războiului de independență. În conformitate cu înțelegerea prealabilă dintre principele Carol al României și țarul rus Alexandru al III-lea, trupele țariste trec frontiera României pe Prut și se îndreaptă spre Balcani, unde aveau să înfrunte rezistența turcă.
Domnitorul Carol s-a oferit să contribuie cu oastea sa la acest război, dar trufașul țar l-a refuzat, cu explicația (plauzibilă totuși) că nu se cade ca un împărat să se alieze cu vasalul celui atacat. Abia când s-a pomenit că se împotmolește în luptele de la Plevna, comandantul suprem rus, prințul Nicolai, i-a trimis lui Carol o telegramă, cerându-i să acționeze de urgență, trecând Dunărea.
Originalul telegramei, redactat în limba franceză, poate fi consultat și astăzi, expus pentru public într-o vitrină din Muzeul de Istorie a României, din Calea Victoriei.
Sfârșitul campaniei se cunoaște prea bine, ca să nu-l mai rememorez și aici.
Anul 1880: Ia ființă Direcția Căilor Ferate Române.
Anul 1888: La Amsterdam, are loc inaugurarea sălii pentru concerte, una din cele mai reușite săli din Europa, sub spectrul acustic – Concertgebouw. În același an, tot 1888, se va inaugura și la București Ateneul Român.
Anul 1891: Se naște Serghei Prokofiev, compozitor și pianist rus. Născut și educat în Rusia, apoi plecat la Paris să-și perfecționeze abilitățile sale ca pianist și compozitor, Prokofiev a fost unul din marii muzicieni europeni ai secolului trecut.
După ce a gustat succesul în Occident, s-a întors în patria sa, Rusia, în anul 1936. A continuat să compună, culminând cu opera „Război și Pace” (după romanul lui Tolstoi), dar nu a rezistat presiunilor politice și a oferit câteva lucrări mai puțin inspirate, dar elogioase și chiar ditirambice, preamărindu-l pe Stalin.
Nu cu acestea a rămas însă în atenția posterității.
Anul 1899: Spania cedează Statelor Unite Puerto Rico, evidențiat și astăzi ca teritoriu american neincorporat (Commonwealth of Puerto Rico).
Anul 1901: Se naște profesorul Theodor Rogalski, compozitor, dirijor, orchestrator și pianist român, de origine poloneză.
Rogalski reprezintă un nume de referință pentru evoluția culturii muzicale românești din prima jumătate a secolului al XX-lea.
Anul 1905: Principele G.V. Bibescu întreprinde, împreună cu soția sa Martha, cu Emanuel Bibescu, inginerul Dimitrie Leonida, cu soții Ferekyde și Claude Anet, o mare expediție cu automobilul în Persia, traversând Rusia și Caucazul.
Anul 1919: A fost creată Organizația Internațională a Muncii, cu sediul la Geneva. România este membru fondator.
Anul 1932: Este prezentat în România filmul Visul lui Tănase, o coproducție româno-germană. Acest film-scheci de N. Kirițescu a fost realizat la Berlin, iar rolul principal l-a avut Constantin Tănase.
Anul 1899: Moare Lascăr Catargiu, om politic, prim-ministru al Principatelor Unite și al Regatului României. A fost unul din cei trei membri a Locotenenței Domnești, care a condus statul român, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza și până la instalarea următorului domn, Carol de Hohenzollern-Sigmarigen.
Anul 1944: Moare poetul simbolist român, prozatorul și dramaturgul Ion Minulescu. Moartea poetului se află în contextul debusolării totale a capitalei, după teribilul bombardament anglo-american din 4 aprilie 1944.
Maestrul era acasă în ziua bombardamentului, cartierul fusese lovit de bombe, dar locuința sa nu a suferit decât stricăciuni minore. Fără să fi fost rănit, maestrul a fost totuși cuprins de un sindrom de panică. Panica n-a cedat nici în zilele următoare, iar în dimineața de 11 aprilie a decedat după un infarct.
Anul 1945: Al Doilea Război Mondial: trupele americane eliberează lagărul de concentrare Buchenwald.
Anul 1961: Începe în Israel procesul criminalului de război Eichmann, fugit din Europa în 1945 și ascuns în America de Sud . El este acuzat ca fiind unul dintre organizatorii așa-zisei soluții finale (omorârea evreilor în lagărele naziste). După judecare și condamnare, este executat prin spânzurare, la 31 mai 1962.
Anul 1970: De la Centrul Spațial Kennedy din Cape Canaveral, NASA lansează misiunea lunară Apollo 13 cu Jim Lovell, Jack Swigert și Fred Haise la bord.
După explozia unuia dintre cele două rezervoare de oxigen aflate în modulul de serviciu, a treia coborâre pe Lună trebuie abandonată. Cei trei astronauți sunt aduși în siguranță înapoi pe Pământ într-o operațiune dramatică de salvare urmărită de atenția întregii planete.
Anul 1976: Este creat primul computer personal Apple I.
Anul 1979: Dictatorul statului Uganda, Idi Amin, a fost înlăturat de la putere.
Anul 1985: Moare Enver Hodja, conducător al Partidului Comunist Albanez în perioada 1943-1985, după ce a condus destinele țării sale vreme de patru decenii.
Anul 1990: Înființarea Centrului European de Cultură din București.
Anul 1992: S-a înființat Eximbank, bancă specializată în susținerea comerțului exterior al României prin instrumente financiar-bancare și de asigurări specifice, atât în nume și cont propriu, cât și în numele statului.
Anul 1992: În cadrul reuniunii Delegației Permanente a PNL, președintele partidului, Radu Câmpeanu, anunță retragerea acestei formațiuni politice din Convenția Democrată Română.
Anul 2018: Moare Carmen Stăneascu, apreciată artistă a Teatrului Național din București.
MEMENTO:
- Ziua internațională a celor eliberați din lagărele de concentrare fasciste