E o apariție. Un personaj. O lady. Deși o știam din fotografiile și articolele de pe Internet, prezența ei reală e infinit mai plină de impact. Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducesa Gabriela von Habsburg, cea care patronează Academia Internațională de Vară pentru Arte Vizuale Cisnădioara, este artistă-sculptoriță, curatoare, profesoară de arte, fostă ambasadoare a Georgiei la Berlin.
Are diplomația în sânge, la propriu, cultivată prin studii de artă și filozofie. La întâlnirea din curtea casei lui Thomas Emmerling, fondatorul așezământului cultural Kunsthaus 7B din Cisnădioara, distinsa arhiducesă purta o rochie de in imprimată în culorile și desenele pe care le văzusem pe multe dintre ușile sau obloanele caselor vechi săsești, din sat. Se integra perfect în peisajul rural pe care îl onora și prin vestimentația atent aleasă.
Nu ține la titluri nobiliare, deși le merită cu prisosință prin atitudine, ținută și discurs. Pare greu de crezut că această ființă gracilă și delicată mânuiește și modelează cu precizie oțelul în atelierul ei de lucru care arată ca o mică forjă, cu utilaje grele, care necesită ceva forță pentru a fi mânuite. Dar se simte bine în mica ei uzină de prelucrare a oțelului și, îmbrăcată într-o salopetă de protecție, dă acestui material dur și extrem de sobru, forme artistice de un rafinament și de o eleganță la care nu te-ai gândi.
Seducţia oțelului inoxidabil
De ce metal și nu lemn? „Am lucrat și cu lemnul și cu piatra, am fost foarte atașată de lemn, dar am descoperit că metalul are ceva care mă atrage cel mai mult. Faptul că se topește și îl poți modela cum vrei; e o materie nelimitată ca expresie, super-precisă, perfect controlabilă. Nu are mai multe părți pe care le pui împreună să le asamblezi, ci e un tot căruia îi dai forma dorită de tine”, spune Gabriela von Habsburg într-un dialog cu Daniela Palade Teodorescu.
Gabriela von Habsburg s-a dedicat sculpturii și a și-a construit o carieră artistică internațională remarcabilă în acest domeniu, care este încă neobișnuit pentru femei. Lucrează cu materiale grele precum bronzul, fierul sau oțelul inoxidabil, acesta din urmă fiind preferatul Alteței Sale. Acest material redă foarte bine parte din personalitatea artistei - încorporează rafinament, maleabilitate, dar și forță și curaj.
„Așa cum pauza pentru respirație întărește expresia în muzică, tot așa sculptura funcționează prin spațiile goale create. O sculptură este o examinare a spațiilor“, spunea arhiducesa la prima ei expoziție din România, în 2021, găzduită de galeria Kunstahus 7B de la Cisnădioara, locul pe care urma să îl îndrăgească și la care va reveni în fiecare an.
Arhiducesa îl consideră un ținut plin de farmec, uimitor de frumos și plin de resurse. De fiecare dată când vine, explorează noi și noi locuri, clădiri, case vechi, pensiuni, leagă noi prietenii. Decizia de a patrona Academia de Arte Vizuale a venit firesc, urmare a invitației făcută de Thomas Emmerling, colecționarul de artă care a fondat această academie.
„Fiecare persoană are posibilitatea de a crea propria asociere cu arta. Când îmi creez sculpturile, îmi propun să intrig oamenii și să îi conectez la creațiile mele. Întâlnirea cu arta poate inspira, poate stimula gândirea și evoca emoții puternice. Îmi place să declanșez în oameni emoții și idei noi, să vadă că spațiul dintre piese este la fel de important ca sculptura în sine, că puteți obține noi perspective atunci când vă uitați printr-o sculptură.
O sculptură este o implicare în spațiu, un angajament. Provoacă gânduri și sentimente. Așa ajung la oameni prin arta mea - lărgesc percepțiile și ofer noi perspective”, explică Gabriela von Habsburg felul în care a ajuns la sculptură, trecând prin diverse faze – de la copilărie, în care a început să cânte la vioară pe la 7 ani, trecând apoi prin studiile de artă (pictură, sculptură, litografie).
Artistă de viță nobilă
Gabriela von Habsburg are 66 de ani și este nepoata ultimului împărat al Austriei și rege al Ungariei, Boemiei și Croației, fiica diplomatului Otto von Habsburg. A fost născută la Luxemburg, fiind al patrulea copil al familiei. A studiat filosofia la Universitatea Ludwig Maximilian din München și, tot aici, artele, sub îndrumarea profesorilor Robert Jacobsen și Eduardo Paolozzi. În timp, a devenit una dintre cele mai importante artiste ale artei contemporane, cu accent pe sculptura constructiv-geometrică.
Ca membră a unei familii regale recunoscute, o întreb care este impactul unui astfel de titlu nobiliar în viața unui artist. O ajută să aibă mai multă vizibilitate, o protejează, îi înlesnește cariera, sau, dimpotrivă, o eclipsează și nu e luată în serios?
„E o realitate cu două fațete – una pozitivă, în care oamenii devin cumva mai curioși și impresionați de ideea de aristocrație și de descendență de sânge albastru, numele e simplu de ținut minte, unele uși se deschid mai ușor, dar există și un aspect negativ, cel în care intervine conexiunea cu factorul politic, istoric etc. Iar aici uneori lucrurile se pot întoarce împotriva ta și pot crea obstacole reale.
Poți să ai o expoziție grozavă, dar să fii refuzat de o galerie pe motiv că cine știe ce asociere s-ar crea cu numele respectiv. Toate astea nu ar trebui să conteze, ci arta și valoarea ei. Cine cumpără artă ar trebui să o facă pentru valoarea ei, nu pentru nume”.
Deși este foarte conștientă de statutul ei social de aristocrată, pe care îl poartă cu o distincție firească, Gabriela von Habsburg își dorește ca acest fapt să nu conteze atunci când e vorba de operele ei artistice. Eleganța, decența și o modestie foarte bine dozată în aparițiile Alteței Sale nu au nimic din aroganța sau stridența pe care le vedem uneori în lumea artiștilor.
Printre cele mai cunoscute sculpturi ale Gabrielei von Habsburg, putem menționa „Betasith” de la terminalul 2 al Aeroportului din München, „Cele 5 Continente”, sculptură amplasată în fața grupului Franke din Aarburg, Elveția, „Cele 3 puteri în Stat” în fața palatului președintelui Georgiei în Tbilisi, „Fântâna Bobului de Cafea”, din Grunsfeld, Germania.
Indiferent de spațiul geografic în care sunt amplasate sculpturile Gabrielei, ele depășesc granițele timpului și locului, sunt atemporale și vorbesc limbajul universal al artei. Asemenea sculpturilor sale, artista se simte un cetățean universal, paneuropean, lucruri care vin și din tradiția familiei monarhice care a domnit 800 de ani asupra unui stat multietnic central-european.
Cum e să trăiești într-un mozaic multicultural și cum o influențează ca artist – e un extraordinar privilegiu să poți călători, să descoperi locuri noi, oameni noi, să intri în contact cu culturi care te îmbogățesc ca om.
Îi place și să revină în locuri în care a mai fost, să găsească noi unghiuri și perspective din care să privească destinația respectivă, ceea ce se reflectă în arta inspiratei sculptorițe. Toate aceste călătorii sunt prețioase resurse de inspirație.
„Scopul artistului este de a crea o sculptură care impresionează, transmite povești și declanșează conversații semnificative. Arta creează un dialog cultural și încurajează înțelegerea între diferite culturi și perspective”.
Căderea Cortinei de Fier în 1989-1990 a adus-o în locuri pe care nu le putea vizita înainte din motive politice. A călătorit în țări din Europa de Est (Estonia, Bulgaria), dar cel mai mult s-a atașat de Georgia, pe care o consideră „balconul Europei”.
Va activa aici ca profesoară la Academia de Arte din Tbilisi și, ulterior, va preda la Școala Universității de Arte Vizuale, Arhitectură și Design.
„Sunt foarte norocoasă să pot fi profesoară de artă, îmi place să ghidez tinerii artiști în evoluția lor. Pentru mine having fun in art este felul de a mă exprima. Ca și cum m-aș juca cu copiii sau nepoții mei.
Bucuria de a crea ceva nou e distracția supremă și încerc să le transmit studenților această stare de spirit. Este ceea ce mă face să rămân fidelă valorilor mele și autentică atunci când apare tentația de a mă alinia la niște tendințe care nu mă reprezintă.
Da, poți cădea în ispita de a te înregimenta în tendințele pieței artistice, de a te fi in trends cu orice preț, pentru că așa o cer vremurile, piața, oamenii. E important să nu cauți trendul, și asta le transmit și studenților mei”, explică Gabriela von Habsburg felul ei de a face artă, atitudine pe care o imprimă și cursanților de la Academia din Cisnădioara.
O artistă cu com-pasiune pentru comunitate
În zilele noastre, în care totul e pe repede-nainte, mult prea repede-nainte, felul de a face artă al Alteței Sale Regale și Imperiale e unul care atrage atenția chiar și celor mai pragmatice persoane, tocmai pentru că arta are darul de a ne face să ne oprim puțin din iureșul în care suntem prizonieri și, în loc să ne grăbim, ne invită să vedem realitatea în profunzime, dintr-o altă perspectivă.
„E nevoie de educație pentru a consuma mai multă cultură. Viața fără cultură e destul de săracă și de tristă. Arta e ceva ce se adresează sufletului în primului rând, mai degrabă decât minții. Viața fără cultură e jalnică și cel mai bine se vede acum în Ucraina, acolo unde războiul distruge zilnic așezăminte culturale și oameni de cultură.
E esențial ca atunci când va începe reconstrucția, să se refacă nu doar case, spitale, fabrici, ci și așezăminte culturale. Ele sunt foarte importante pentru sufletul oamenilor. Am asistat și eu cumva la ororile unui război, evident, la o scară mult mai mica, în Georgia, și realizez forța lui distrugătoare pe termen scurt și lung”, explică Gabriela von Habsburg, cu o com-pasiune care i se simte puternic în glas în timp ce discutăm despre acest subiect.
Georgia e țara care a atras-o de la prima sa vizită acolo și față de care are o relație specială. A petrecut mult timp aici, are prieteni minunați și amintiri care au lăsat urme în sufletul și arta ei. Locurile, istoria, spiritualitatea, oamenii de acolo au cucerit-o definitiv, iar Alteța Sa Regală și Imperială și-a lăsat la rândul ei amprenta artistică și civică în câteva lucrări memorabile.
Un exemplu relevant în acest sens este monumentul Memorialul Trandafirului construit în anul 2007 în centrul orașului Tbilisi, un ansamblu arhitectural în aer liber și un loc de odihnă pentru trecători, dar mai ales o declarație politică simbolică la libertatea Georgiei, urmare a Revoluției Trandafirilor din 2003.
Ineditul monument trezește o emoție uriașă și te oprește în loc - e compus din 60 de pietre aduse din toată Georgia și aranjate în cercuri concentrice în jurul unei cruci turnate în beton la sol. Fiecare piatră a fost sculptată într-o formă diferită, cu trepte, iar pe suprafețele unde trecătorii se pot așeza, se regăsesc gravate în limba și scrierea georgiană numele unor personalități remarcabile ale Georgiei.
O operă plină de empatie la adresa istoriei și oamenilor din acest spațiu atât de zguduit de o istorie frământată. Acest succes artistic îi va oferi Gabrielei von Habsburg cetățenia georgiană, iar în perioada 2009-2013 aceasta va fi numită ambasadoarea Georgiei la Berlin.
Cultura și arta au un rol-cheie în dezvoltarea comunităților
În 2021, Alteța Sa Imperială și Regală a ajuns la Cisnădioara, la invitația lui Thomas Emmerling, iar de atunci artista revine în fiecare an pentru a dezvolta proiectul educațional artistic Academia Internațională de Vară pentru Arte Vizuale Cisnădioara și pentru a transforma acest fermecător loc într-un sat al artei.
Gabriela von Habsburg a expus în trei rânduri la Cisnădioara, la Galeria Kunsthaus 7B, și o dată la Cluj Napoca. Selecția de lucrări prezintă publicului din România cîteva dintre sculpturile din oțel inoxidabil de diferite dimensiuni ale artistei, precum și litografii de tip colaj. „Expoziția „Spațiu între – In between” vorbește despre spații goale intermediare, definite de liniile triunghiurilor, pătratelor și cercurilor pe care le folosește în interiorul și exteriorul formelor geometrice; contemplarea liniștită, empatică, prudentă care dezvăluie ce s-a împlinit în gol, dar, mai ales, experiența profund spirituală de recunoaștere a propriei forme în spațiu – acestea sînt doar câteva dintre elementele care configurează scenografia primei expoziții personale din România a Gabrielei von Habsburg.
În dispunerea lucrărilor în galerie s-a ținut seama de menținerea acestui ritm între spații pline și spații goale, comparabile cu sunetele și pauzele care fac parte din structurile muzicale. Prin conceperea corpurilor spațiale, artista conturează un fel de scriere expansivă, cu o ușurință și cu o grație mai greu de regăsit în artele contemporane.” – astfel a descris-o Oana Ionel, curatoarea expoziției.
„Sculpturile mele din oțel inoxidabil captivează prin măiestria lor complicată, formele evocatoare și o explorare profundă a temelor și emoțiilor”, confirmă fermecătoarea sculptoriță, a cărei artă e o experiență profund spirituală de recunoaștere a propriei forme în spațiu.
„Academia Internațională de Vară de Arte Vizuale Cișnădioara” (International Summer Academy of Visual Arts) este un proiect cultural inițiat de colecţionarul de artă și omul de afaceri Thomas Emmerling care se desfășoară din 2021 în centrul Cisnădioarei, la Kunsthaus 7B, un spațiu dedicat artei moderne și contemporane. Ediția din 2023 a avut loc în a doua jumătate a lunii august și a reunit artiști din 10 țări care au venit la Cisnădioara pentru a se întâlni, a se inspira și a lucra împreună alături de mentori cu har și drag de această zonă - referenţi-lectori din domeniul sculpturii, picturii, fotografiei şi teoriei artei.
Kunsthaus 7B este situat în centrul Cisnădioarei, în Piața Gozelinus, în sediul vechii școli, și este un spațiu care promovează cu generozitate valorile locului, cu scopul nobil de a face din acest loc un sat al artelor. Pictura, sculptura, fotografia își dau aici mâna pentru a vorbi despre farmecul discret și profund al acestui spațiu rural atât de bine ancorat în istorie. susţinute de referenţi-lectori din domeniul sculpturii, picturii, fotografiei şi teoriei artei
Articol realizat de Daniela Palade Teodorescu