Filarmonica George Enescu (FGE), cea mai importantă filarmonică din țară, și Ateneul Român, construit ca templu al culturii naționale, au intrat într-un proces strategic de transformare și de dezvoltare, menit să le redea strălucirea internațională și să le transforme în inima culturală a Bucureștiului, care conectează România la muzica, artiștii, ideile și valorile universale.
Inițiativa a fost prezentată joi, 25 aprilie 2024, în timpul unei întâlniri cu prietenii Filarmonicii – iubitori ai muzicii, reprezentanți ai mediului de afaceri, oameni de cultură și jurnaliști, odată cu lansarea invitației către comunitatea de business și a iubitorilor de muzică, idei și cultură să sprijine acest demers. Ambițios și complex, proiectul va fi construit treptat, pe patru piloni cheie:
- Creșterea performanței artistice a Filarmonicii George Enescu, astfel încât să ofere spectatorilor săi experiența unei stagiuni de valoare internațională tot timpul anului și să devină recunoscută în străinătate pentru calitatea artiștilor și a sunetului său.
- Transformarea Ateneului Român într-un centru cultural viu, prin modernizarea infrastructurii tehnice, care să asigure o experiență muzicală de calitate, la nivelul standardelor secolului XXI, și diversificarea activităților culturale pe care le oferă (ex. amenajarea și deschiderea unui muzeu; organizarea de expoziții și dezbateri, care să pună publicul românesc în legătură cu teme și idei relevante social și cultural, precum și cu personalități recunoscute la nivel internațional).
- Consolidarea componentei educaționale și a comunității din jurul celor două instituții – incluzând aiciși atragerea unui public tânăr și nou către muzică, arte, cultură și valori universale - pentru a cultiva în societate o identitate și o reprezentare de sine a românilor ca cetățeni ai lumii, definiți prin valorile fundamentale ale umanității.
- Construirea unei noi identități de brand pentru Filarmonică și pentru Ateneu, susținute de o strategie de comunicare care să repoziționeze cele două instituții, atât în România, cât și la nivel internațional. Filarmonica trece etapizat la o nouă identitate vizuală, din luna mai 2024.
Filarmonica George Enescu: un proces de construcție demarat din 2022
„Filarmonica George Enescu are potențialul să joace în liga mare a muzicii clasice internaționale. Lucrăm să atragem cei mai buni artiști români, să ne deschidem tot mai mult către artiști străini, să ne rafinăm și personalizăm sunetul până ajungem la puritatea caldă a ambrei și să fim recunoscuți pentru el. Procesul de îmbunătățire a performanței artistice și a calității stagiunii a început deja.
Am atras în orchestră artiști tineri, recunoscuți la nivel internațional. Stagiunea noastră s-a îmbunătățit semnificativ din 2023, prin aducerea la București a unor nume recunoscute pe plan internațional. Am creat programe noi, precum programul educațional „Muzica pe înțelesul tuturor”, programul de promovare a tinerilor compozitori și a compozitoarelor din România.
Vom continua în aceste direcții, cu și mai multă energie. Stagiunea 2024-2025 va fi cea mai atractivă și strălucitoare din ultimele decenii, date fiind capetele de afiș internaționale, ce vor interpreta împreună cu Filarmonica George Enescu pe scena Ateneului, precum dirijorul Vasily Petrenko, violoniștii Renaud Capuçon, Vadim Repin și Daniel Hope, basul de operă Roberto Scandiuzzi. Însă dezvoltarea Filarmonicii și a Ateneului vor fi posibile numai dacă și comunitatea vine alături de noi și ne sprijină pe termen lung, la fel cum comunitatea a fost cea care, în secolul XIX, a făcut posibilă atât înființarea Filarmonicii, cât și construcția Ateneului”, a declarat Marin Cazacu, directorul general al Filarmonicii George Enescu.
Programul complet al stagiunii 2024-2025 va fi dat publicității în luna august 2024, odată cu punerea în vânzare a abonamentelor.
Câțiva dintre cei mai apreciați muzicieni francezi vor fi printre invitații FGE: legendarul dirijor Charles Dutoit, a cărui carieră de peste 50 de ani l-a purtat pe toate marile scene ale lumii, popularul violonist Renaud Capuçon, ca solist și dirijor, precum și dirijorul Yan Pascal Tortelier, care va susține o partitură romantică grandioasă - Recviem de Giuseppe Verdi, cu unul dintre cei mai apreciați bași de operă din lume, Roberto Scandiuzzi, în distribuție. Britanicul Daniel Hope și rusul Vadim Repin completează lista violoniștilor iluștri care vor apărea pentru prima dată în stagiunea FGE, cu mai puțin cunoscutul la noi Concert de Benjamin Britten, respectiv cu o pagină clasică din repertoriul secolului XX - Concertul nr. 1 de Dmitri Șostakovici.
Câteva din lucrările muzicale prezentate în sezonul următor vor fi adevărate evenimente: operele în concert Ora Spaniolă de Maurice Ravel (dirijată de Maxim Pascal) și Elektra de Richard Strauss (în premieră la Ateneu), sub bagheta lui Christian Badea, monumentala Simfonie nr. 2 de Gustav Mahler cu Vasily Petrenko (directorul muzical al Filarmonicii Regale din Londra), Simfonia nr. 3, "Kaddish" de Leonard Bernstein (la pupitru, Alexandre Bloch, directorul muzical al Orchestrei Naționale din Lille) dar și Matthaeus-Passion de Johann Sebastian Bach, considerat drept cel mai impresionant oratoriu compus vreodată, condus de Gabriel Bebeșelea.
Dintre marile nume atrase în Stagiunea 2023-2024, menționăm dirijorii Leonard Slatkin (6 Premii Grammy), Laurence Foster, Justus Franz, Jean-Claude Casadesus, pe lângă un număr important de soliști străini.
Ateneul Român: primii pași și o viziune de transformare, cu ajutorul comunității de prieteni
Ateneul Român este și el subiectul unui proiect de dezvoltare culturală de sine stătătoare, pentru o mai bună valorificare a resurselor pe care acest monument al patrimoniului construit le oferă societății, pe lângă faptul că este casa Filarmonicii George Enescu. În cadrul Ateneului urmează să fie amenajat un muzeu și să fie organizate expoziții. O serie de dotări și elemente de infrastructură au nevoie să fie modernizate, cu respectarea statutului de clădire de patrimoniu, precum instalația de lumini și de sunet, instalarea unui sistem de transmisii video, modernizarea aerisirii, etc. Obiectivul este ca Ateneul să ofere o experiență culturală diversă și de calitate, la standarde internaționale, atât pentru publicul din România, cât și pentru turiștii străini dornici de turism cultural și pentru artiști.
Primii pași au fost făcuți cu resursele pe care le are Filarmonica de la bugetul public, precum și cu sprijinul unor primi sponsori care s-au alăturat inițiativei din faza de idee, însă este nevoie de o implicare sporită a mediului de afaceri, în cadrul unei comunități de prieteni ai Ateneului și Filarmonicii George Enescu, pentru ca acest proces de transformare să se facă rapid și cuprinzător.
Ateneul a primit în luna aprilie titlul de Marcă a Patrimoniului European, decernat de Comisia Europeană, în urma unei competiții de proiecte. Este o recunoaștere a valorii europene pe care o are Ateneul și de contribuție la identitatea europeană. Doar o singură altă clădire din România mai are acest titlu – Comisia Europeană a Dunării de la Sulina – și doar 67 situri din UE.
Ateneul Român fost construit în perioada de consolidare a statului modern, la inițiativa Societății Ateneul Român, entitate științifică, literară și artistică, condusă de naturalistul Constantin Esarcu, din care făceau parte numeroși oameni de știință și de cultură (printre care Alexandru Odobescu, V. A. Urechia şi Nicolae Kretzulescu). Misiunea sa a fost „propagarea în popor a instrucţiunii şi educaţiei” prin conferințe și cursuri publice, publicații, expoziții și alte manifestări culturale.
Clădirea a fost ridicată în două etape, între anii 1886 și 1897, după planurile francezului Albert Galeron, recomandat de Charles Garnier, arhitectul Operei din Paris, iar finalizarea lucrărilor a fost posibilă cu contribuția financiară a unor donatori generoși și a întregii comunități, prin celebra campanie “Dați un leu pentru Ateneu”.
Ateneul a devenit, din 1889 când a fost terminată sala de concerte, sediul Orchestrei simfonice profesioniste bucureștene, înființată din 1868 sub titulatura Societatea Filarmonică Română. Începând cu anul 1907, nume importante ale muzicii clasice din întreaga lume au evoluat ca dirijori sau soliști pe scena Ateneului, între care Pietro Mascagni, George Enescu, Richard Strauss, Maurice Ravel, Igor Stravinsky, Bela Batok, Herbert von Karajan, sau Carl Böhm. Splendida sală găzduiește în prezent Festivalul și Concursul Internațional George Enescu, cel mai important eveniment cultural internațional organizat de România.
O nouă identitate și o nouă relație cu comunitatea
„Filarmonica George Enescu și Ateneul Român sunt parte din istoria noastră modernă și contemporană. Au trecut prin aceleași provocări ca și societatea noastră și au aceeași nevoie ca România să se reinventeze pentru fi relevante în secolul XXI.
Este ceea ce am început să facem prin proiectul de transformare strategică la care lucrăm și la care invităm comunitatea să ne fie alături. În final, istoria pe care o vrem, o facem împreună, prin implicare. Filarmonica George Enescu dă viață muzicii de valoare universală, printr-o interpretare care unește artiștii și spectatorii în trăirea unei stări de grație, pentru că are muzicieni cu vocație și cele mai bune ansambluri din România.
Ateneul Român este o clădire simbolică, ce poate prinde viață prin investiții și diversificarea evenimentelor de calitate, astfel încât să devină o adevărată inimă culturală a Bucureștiului, care conectează România la muzica, ideile, artiștii și valorile universale”, a declarat Oana Marinescu, consultant comunicare strategică și Managing Director al OMA Vision, echipa care asigură concepția strategică și implementarea proiectului de transformare.
„Ne-a plăcut proiectul de transformare strategică a Filarmonicii George Enescu și a Ateneului încă din faza de idee, pentru că este curajos, valorifică foarte bine resursele celor două instituții, are viziune și, mai ales, aduce o contribuție semnificativă societății. L-am văzut ca pe o formă de antreprenoriat cu viziune la nivelul instituțiilor publice, prin care acestea vor să realizeze o colaborare între stat și mediul privat, pentru proiecte de interes comun.
Suntem o bancă, sprijinim antreprenorii și ne plac proiectele curajoase și fundamentate. De asemenea, suntem conștienți și atenți la responsabilitatea noastră față de comunitate. Credem că această inițiativă va aduce o contribuție esențială în comunitate”, a afirmat Virginia Oțel, Communication Leader, Garanti BBVA, unul dintre sponsorii principali ai Filarmonicii și ai proiectului de transformare.
„Investițiile în cultură sunt critice pentru evoluția sustenabilă a societății, pentru conservarea și promovarea valorilor autentice, dezvoltare intelectuală, dialog constructiv între generații și instituții. Parteneriatul cu Filarmonica George Enescu este modul prin care noi, Rompetrol, continuăm să contribuim la viața culturală a comunității, şi să aducem muzica clasică mai aproape de oameni, cu toată frumusețea, diversitatea și puterea ei creativă”, a declarat Costinela Drăgan, Director Sustenabilitate & CSR, Rompetrol, unul dintre sponsorii principali ai proiectului de transformare.
„Fondarea, creșterea și continuitatea acestor două instituții reprezintă cultural și revoluția (mai mulți fondatori derivă din pașoptiști), și independența, și unirea. Din 1886-1889, clădirea Ateneului – conceput ca templu laic modern – este localizarea modernității europene în țara noastră. Valorile cardinale ale acestor două instituții și ale acestei culturi sunt ale oricărei culturi europene: inițiativa transversală de societate; solidaritatea ca prețuire a libertății, entuziasmul, modernitatea. Istoria pe care o vrem, o facem împreună. Muzica pe care o vrem, o facem împreună.
Cultura pe care o vrem o facem împreună. Nimic prometeic, dar totodată nimic fatalist: dacă vrem cu adevărat să construim, atunci construim. Ca în toate instituțiilor moderne, fondatorii ies din arhaic: meșterul Manole se multiplică, împânzește societatea și supraviețuiește. Modernitate: nu mai trebuie o altă mânăstire și nici un alt sacrificiu: Ateneul e la locul lui de atunci încoace și își conservă venerabila sa funcție”, a argumentat istoricul Eugen Ciurtin, directorul Institutului de Istorie a Religiilor.