Bucharest Opera Festival revine cu o a doua ediţie în perioada 16 iunie – 24 iunie 2023 pe scena Operei Naţionale Bucureşti și aduce în fața publicului un repertoriu extrem de divers, cu titluri ce nu se află în mod obişnuit pe afişele bucureştene, mergând de la operetă şi musical, până la opera clasică, dar şi montări spectaculoase ale unor titluri foarte rar sau niciodată prezentate până acum publicului din Bucureşti.
Opera Maghiară din Cluj-Napoca vine cu spectacolele „Castelul Prințului Barbă-Albastră” și „Mandarinul miraculos” de Béla Bartók (18 iunie), iar Opera de Stat din Budapesta va participa la festival cu spectacolul de operă „Pelléas şi Mélisande” de Debussy (23 iunie), prezentate pe scena Operei Naționale București.
Lucrările sunt cântate în limba originară, cu titraj în limba română.
Jucată pentru prima dată în România în 1964, producţie a ONB, “Pelléas şi Mélisande” de Debussy nu a mai avut altă montare la Bucureşti. “Mandarinul miraculous” a avut premiera la Bucureşti în 1969, rămânând singura producţie cu acest titlu în capitală, iar „Castelul Prințului Barbă-Albastră” nu a fost niciodată prezentat scenic la Bucureşti până acum, putând fi ascultat doar în formulă de concert.
Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ și de la Casa de Bilete a Operei Naționale București.
(Spot BOF, Opera Națională București)
Bucharest Opera Festival se va desfășura în perioada 16 iunie – 24 iunie pe scena Operei Naționale București. Festivalul a devenit un eveniment anual şi propune publicului bucureştean 9 spectacole diferite în 9 seri consecutive, oferindu-i ocazia de a cunoaşte performanţele în domeniu ale instituţiilor naţionale de profil din ţară patronate de Ministerul Culturii, cărora li se alătură ca invitaţi, de această dată, Opera Brașov, Opera Maghiară de Stat din Budapesta și Teatrul Național din Belgrad.
Opera Maghiară din Cluj-Napoca, 18 iunie 2023, ora 19
„Castelul Prințului Barbă-Albastră” și „Mandarinul miraculos” de Béla Bartók
,,Castelul Prințului Barbă-Albastră” este singura operă compusă de Béla Bartók, pe un libret de Béla Balázs, fiind prezentată în premieră pe 24 mai 1918, la Opera Regală din Budapesta, la insistența grofului clujean Bánffy Miklós, care a proiectat şi decorurile şi costumele, aflat pe atunci în poziţia de director al Operei din Budapesta, premieră pe care a girat-o în pofida multor voci care considerau partitura prea îndrăzneaţă.
Spectacolul Operei Maghiare din Cluj este realizat în scenografia lui Lőrincz Gyula, costumele semnate de Szakács Ágnes şi regia lui György Selmeczi, conducerea muzicală Jankó Zsolt, în rolurile principale putând fi ascultaţi Veress Orsolya – Judit şi Szilágyi János – Barbă Albastră.
„Libretul, scris de Béla Balázs, cunoscut poet simbolist maghiar de la începutul secolului XX, se va îndepărta de intriga poveştii cu acelaşi titlu a lui Charles Perrault, renunţând la deznodământul fericit propus de scriitorul francez, oferindu-ne o desfăşurare şi un final în care misterul, caracterul vag şi înspăimântător explorează viaţa greu de pătruns a sufletului. Subiectul devine o poveste apăsătoare, de înfruntare între prinţul Barbă Albastră şi Iudita, a patra sa soţie, ce se confundă cu cele şapte momente ale deschiderii celor şapte uşi ale sălii celei mari a castelului, care ascund în spatele lor secrete tulburătoare. Suportul literar asigură în felul acesta un cadru psihologic ce depăşeşte fără îndoială povestirile chiar sângeroase evocate până la urmă de Perrault, cu trimiteri la un episod nu tocmai agreabil din istoria nobilimii franceze avându-l ca erou pe Gilles de Laval, sire de Rays, mareşal de Franţa, poreclit Barbă Albastră, spânzurat şi apoi ars la Nantes, în 1440, pentru nebuniile sale criminale; fără a mai vorbi că nu ne îndoim de faptul că el cunoştea şi povestea nevestelor lui Henric al VIII-lea al Angliei.” (Vladimir Deveselu)
Despre baletul „Mandarinul miraculos”, prezentat în regia şi coregrafia semnată de Jakab Melinda, scenografia lui Szántó Szilárd şi costumele Biancăi Imelda Jeremias, dirijorul spectacolului Zsolt Jankó spunea: ,,Bartók compune această piesă cu un simț muzical dramatic inegalabil. Fiecare moment se bazează pe imagini muzicale sugestive și clare. Figura fetei seducătoare și dansurile sale erotice sunt de fiecare dată acompaniate de solouri ale clarinetului. Primul client este un curtezan ofilit, imaginea sa comică reiese din muzica grotescă. Al doilea client este un student sfios, însuflețit de un solo simplu și duios de oboi. Sosirea mandarinului este acompaniată de o temă muzicală întunecată, exotică, cu trimiteri la personalitatea aparte, mistică a vizitatorului.”
Opera de Stat din Budapesta, 23 iunie 2023, ora 19
„Pelléas şi Mélisande” de Claude Debussy
Actuala montare „Pelléas şi Mélisande” a avut premiera în 2022, singura operă a lui Claude Debussy revenind în repertoriul Operei din Budapesta după jumătate de secol. Intriga lucrării, după Maurice Maeterlinck, poate de povestea din Tristan și Isolda. Acest titlu, aproape lipsit de acțiune scenică propriu-zisă, se desfășoară în zona de graniță dintre vis și realitate, ceea ce a stârnit interesul lui Debussy, care a văzut în Pelléas posibilitatea de a concilia atracţia lui faţă de „fantasticul social” şi dispreţul faţă de orie fel de acţiune prea exact situată în istorie. Din acest constant joc între onirismul cel mai impalpabil şi realismul cel mai violent, nu a fost reţinută mult timp decât o naivitate oarecum preţioasă. Debussy a făcut din Pelléas este o lucrare extrem de ambiguă, extrăgându-şi misterul din neterminarea constantă a situaţiilor muzicale şi teatrale. Construcţia dramatică nu se supune ciclotimiei wagneriene, care făcea apel la vaste plaje de tensiune şi destindere. Din contră, economia mijloacelor, pusă în slujba transparenţei atmosferelor, îi permite compozitorului să creeze o stare de frustrare şi de nelinişte. Refuzând să ofere muzicii orice structură teatrală, Debussy propune 13 tablouri care se succed legate de interludii orchestrale, căutând o alchimie între sunet şi cuvânt specifică limbii franceze şi sensibilităţii particulare a eroilor.
„Pelléas şi Mélisande” este prezentată într-o versiune reorchestrată lui Frédéric Chaslin, regia Kirsten Dehlholm, în distribuţie aflându-se Pelléas - Zsolt Haja, Mélisande – Renata Gebe-Fugi, Golaud - Istvan Kovacs, conducerea muzicală Kalman Szennai.
(Trailer: „Pelléas şi Mélisande” C. Debussy (Opera Maghiară de Stat din Budapesta)
Opera din Budapesta a fost înfiinţată în 1884, având în acest moment trei sedii. Clădirea în stil neorenascentist din Budapesta a sediului principal, o capodoperă construită de Miklós Ybl, a fost redeschisă după aproape cinci ani de restaurare și modernizare în martie 2022. Clădirea istorică găzduieşte un repertoriu clasic în continuă actualizare, în timp ce noua locație recent inaugurată, Eiffel Art Studios, oferă o selecție de producții contemporane și dans modern, al treilea sediu fiind Teatrul Erkel unde se joacă cu precădere operetă şi musical. Pe lângă cântăreții maghiari, în ultimii ani pe scena Hungarian State Opera au urcat soliști de renume internațional, printre care Erwin Schrott, Jonas Kaufmann, Plácido Domingo, Bryn Terfel etc. Baletul Național Maghiar are în repertoriu atât dans clasic cât şi dans contemporan. Orchestra Operei de Stat din Ungaria, cea mai veche orchestră din Ungaria, este condusă de directorul muzical principal Balázs Kocsár. De-a lungul istoriei sale îndelungate, mari dirijori precum Gustav Mahler, Otto Klemperer, sau, mai recent, Michel Plasson, Michael Schønwandt, Péter Eötvös, Frédéric Chaslin etc și-au pus amprenta asupra acesteia.
Bucharest Opera Festival îşi doreşte să contribuie în mod decisiv la includerea Bucureştiului în circuitul marilor oraşe organizatoare de festivaluri internaţionale, devenind un excelent promotor al turismului cultural.
Bucharest Opera Festival urmăreşte consolidarea unei platforme de prezentare a celor mai valoroase companii de operă şi balet din ţară și nu numai în context internaţional, care să încurajeze schimburile culturale şi să promoveze proiectele muzicale şi culturale ale acestora.
Programul festivalului:
- Vineri, 16 iunie, ora 19:00 – „Nunta lui Figaro” de W.A. Mozart, dirijor Ethan Schmeisser (Opera Națională București)
- Sâmbătă, 17 iunie, ora 19:00 – „Manon Lescaut” de G. Puccini (Teatrul Național din Belgrad - Opera Madlenianum)
- Duminică, 18 iunie, ora 19:00 – „Castelul lui Barbă Albastră” și „Mandarinul miraculos” de B. Bartók (Opera Maghiară din Cluj Napoca)
- Luni, 19 iunie, ora 19:00 – „Pescuitorii de perle” de G. Bizet (Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” Constanța)
- Marți, 20 iunie, ora 19:00 – „Bal la Savoy” de P. Abraham (Opera Națională Română Timișoara)
- Miercuri, 21 iunie, ora 19:00 – „Cosi fan tutte” de W.A. Mozart (Opera Braşov)
- Joi, 22 iunie, ora 19:00 – „Văduva veselă 2.0” de F. Lehár ( Opera Națională Română din Iași )
- Vineri, 23 iunie, ora 19:00 – „Pelléas şi Mélisande” C. Debussy (Opera Maghiară de Stat din Budapesta)
- Sâmbătă, 24 iunie, ora 19:00 – „Kiss me Kate” de C. Porter ( Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian București)
Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Cramele Odobești, BCR
Parteneri: ARCUB, ARGCOMS, Pop Cola, Phoenixmedia, Euromedia, Cocor, Băneasa Shopping City, Titan Machinery, Sansha
Parteneri media: Europa FM, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Actualități, RFI România, Romantic FM, Radio Seven, Radio Itsy Bitsy, România TV, Kanal D, Zile și Nopți, Agerpres, SpotMedia, Ziarul Metropolis, News București, Q Magazine, Marea Dragoste, Leviathan, Ordinea Zilei, București Business, Reușita.ro, 9am.ro., Kudika, Garbo, QuickNews, CursDeGuvernare, Mediatrust.