Diego Maradona, care avea un istoric cunoscut de diferite dependențe, nu prezenta urme de droguri sau alcool în sânge la momentul morții sale, în 2020, a precizat un medic legist în cadrul procesului echipei medicale a fostului idol al fotbalului argentinian, informează AFP.
‘Niciuna dintre cele patru probe nu a dezvăluit urme de cocaină, marijuana, MDMA, ecstasy sau amfetamină’, nici alcool, a declarat biochimistul și expertul criminalist Ezequiel Ventosi, care a analizat probele de sânge, urină și mucoasă ale lui Maradona după moartea sa.
Testele au depistat însă cinci substanțe corespunzătoare medicamentelor antidepresive, antiepileptice, antipsihotice și antigreață.
Patologul Silvana de Piero, care a analizat organele, a mărturisit marți că ficatul prezenta semne compatibile cu ciroza, rinichii prezentau insuficiență, plămânii prezentau patologie cronică, iar inima prezenta semne de insuficiență.
Aceste mărturii au deschis cea de-a patra săptămână a procesului a șapte practicieni - medici, psihiatru, psiholog, asistenți medicali - pentru 'omucidere cu posibilă intenție', caracterizată atunci când o persoană comite neglijență, știind că aceasta poate provoca moartea.
Legenda mondială a fotbalului Diego Armando Maradona a murit pe 25 noiembrie 2020, în urma unei crize cardiorespiratorii complicate de un edem pulmonar acut, într-o reședință privată din Tigre (lângă Buenos Aires), unde se recupera după o neurochirurgie pentru un hematom la cap.
De la începutul procesului, primii martori chemați de acuzare au descris un mediu subdotat din punct de vedere medical, impropriu convalescenței, semne clinice care ar fi trebuit să alerteze echipa medicală, o agonie care ar fi putut dura 12 ore.
Tot marți s-a citit și mărturia fostului medic personal al lui Maradona timp de 30 de ani, până în 2009, Alfredo Cahe, care a murit în 2024. În 2021, acesta a declarat anchetei că 'totul i s-a părut ciudat'' în anturajul medical al fostului căpitan al Argentinei, pe care a fost lăsat să-l vadă o singură dată în convalescență, cu aproximativ două săptămâni înainte de moarte.
El a explicat că a primit doar răspunsuri vagi la întrebările sale specifice către echipa medicală. ''Orice medic care îl trata pe Maradona știa că primul lucru de tratat era inima'', iar locul convalescenței sale 'era cel mai puțin potrivit posibil, pentru că ar fi trebuit să se afle la terapie intensivă (…) cu monitorizare cardiacă constantă și continuă'', a subliniat el.
'Cu o monitorizare și un control adecvate (decesul) era evitabil', a mai menționat Cahe în declarația sa de anul trecut.
Cei șapte practicanți judecați, care neagă orice responsabilitate pentru moartea lui Maradona, riscă între opt și 25 de ani de închisoare, într-un proces care se preconizează să dureze până în iulie, cu două audieri pe săptămână.