Pe 6 septembrie se împlinesc 51 de ani de la cea mai cunoscută fugă din istoria tenisului. Martina Navratilova a luat în 1975 una dintre cele mai grele decizii din viața sa, la doar 18 ani.
În septembrie 1975, cu ocazia US Open, a cerut azil politic în Statele Unite și a decis să nu se mai întoarcă în Cehoslovacia comunistă. A lăsat în urmă familia, țara natală și tot ceea ce cunoscuse până atunci. În schimb, a obținut libertatea pe care și-o dorea și șansa de a-și construi propria viață.
Cariera sa era în plină ascensiune, însă Navratilova știa că alegerea făcută putea avea consecințe serioase. În timp ce semna actele la biroul de imigrare din New York, era atât de emoționată încât îi tremura întregul corp. În acele momente se gândea la mama și sora sa, dar și la Revnice, localitatea de lângă Praga în care copilărise.
„A fost cu siguranță cel mai greu pentru mama mea. Fără îndoială. Și pentru sora mea, cred, pentru că eram sora ei mai mare. Și protectoarea ei și împărțeam totul cu ea. Ea nici măcar nu era adolescentă, avea în jur de 12 ani. Încă mă simt vinovată până în ziua de azi”, a povestit Navratilova în documentarul „Chris & Martina: The Final Set”, lansat pe Netflix.
Navratilova a fugit dintr-o țară aflată în spatele Cortinei de Fier, într-o perioadă în care Războiul Rece era în plină desfășurare. Avea doar 18 ani și nu știa ce avea să se întâmple cu ea sau cu familia sa.
Se apropiase de jucătoarele americane
Totul a început să se schimbe în 1975. Jucătoarea se apropiase foarte mult de sportivele americane din circuit, printre care Chris Evert, Billie Jean King și Rosie Casals.
„Îmi iubesc prietenii americani. Pur și simplu m-am îndrăgostit de tot ceea ce însemna America. M-am integrat perfect. Eram o yankee în toată regula. În 1975 am avut probleme cu Federația Cehă pentru că petreceam prea mult timp cu jucătoarele americane. Cu Chris, Billie Jean și Rosie Casals. Mi-au spus: «Oh, ești prea americanizată și trebuie să petreci mai mult timp cu jucătoarele ruse»”, a povestit Navratilova.
Problemele au devenit și mai mari atunci când Federația Cehă a amenințat că nu o va lăsa să participe la US Open. Pentru Navratilova, acela a fost momentul în care a înțeles că trebuie să profite de ocazie.
„Nu aveau de gând să mă lase să joc la US Open. Și atunci m-am gândit: «Oh, Doamne, dacă mă lasă să plec, nu mă mai întorc»”, a povestit ea.
A ajuns totuși la New York, iar înainte de turneu i-a spus agentului său ce intenționează să facă. Doar două persoane mai știau despre planul ei. Una dintre ele era Chris Evert, liderul mondial de la acea vreme și una dintre cele mai apropiate persoane ale sale din circuit.
„Știam că urma să se întâmple dezertarea, dar nu știam ce presupunea. Apoi mi-a spus că s-ar putea să nu-și mai vadă niciodată părinții”, a explicat Evert.
Momentul în care a cerut azil
După eliminarea din semifinalele US Open, Navratilova a mers la biroul Immigration and Naturalization Service din New York. Acolo a făcut pasul decisiv.
„A doua zi m-am dus la biroul Immigration and Naturalization Service (INS) din New York. A trebuit să semnez toate aceste acte și să jur că nu eram spion comunist. Mi-au spus: «Bine, te aprobăm pentru o carte verde. Și nu spune nimănui»”, a relatat ea
Secretul a fost păstrat foarte puțin timp. A doua zi, Navratilova a aflat că informația ajunsese în presă. „A doua zi sună telefonul și era însoțitoarea mea. Îmi spune: «De ce ai făcut asta?» Doamne, știe. Eu eram: «De unde știi?» Așa că era în Washington Post. Cineva divulgase informația. «Jucătoare de tenis cere azil.» Bum”, și-a amintit Navratilova.
Vestea a ajuns rapid și în Cehoslovacia. Pentru familia sa, momentul a fost devastator.
„A fost ca un ciocan în cap. Mama aproape că a leșinat și a plâns. Și eu am început să plâng, a fost ca un dezastru. Prima reacție a fost că nu ne vom mai vedea niciodată. Imaginează-ți că se întâmplă ceva. Ea este singură și nimeni nu o poate ajuta. Acesta a fost, cred, cel mai rău lucru. A rămas singură în această lume. Am simțit că mi-am pierdut sora”, a mărturisit sora Martinei Navratilova.
Amenințată cu închisoarea
Pentru sportivă, perioada care a urmat nu a fost deloc ușoară. Autoritățile cehoslovace au amenințat-o cu închisoarea, iar Navratilova se temea chiar că ar putea fi răpită și dusă înapoi în țară.
„M-au amenințat cu doi ani de închisoare pentru că am dezertat. Timp de o săptămână am stat oarecum ascunsă, în cazul în care cehii ar fi decis să mă răpească și să mă ducă înapoi. Și, de fapt, timp de o lună m-au urmărit peste tot. Viața mea era un haos. Eram pur și simplu atât de diferită de toți ceilalți”, a spus ea.
Cel mai greu pentru Navratilova a fost însă singurătatea. În timp ce celelalte jucătoare aveau familia alături la turnee, ea nu se putea bucura de același lucru.
„Să fiu singură, acesta a fost prețul după meci. Celelalte jucătoare aveau familia alături, dar familia mea nu putea fi acolo. La primul turneu pe care l-am câștigat vreodată, am îmbrățișat un stâlp pentru că eram singură.”
Decizia luată la 18 ani avea să-i schimbe definitiv viața. Trei ani mai târziu, Navratilova câștiga primul dintre cele 18 titluri de Grand Slam, la Wimbledon.
A devenit una dintre cele mai mari jucătoare din istoria tenisului și una dintre cele mai importante sportive din toate timpurile.
Iar ceea ce părea în 1975 o ruptură definitivă de familie nu a fost, în cele din urmă, și una permanentă. Navratilova a reușit să se întoarcă acasă și să își revadă familia.
Nota fabuloasă primită de Ionuț Radu după ce a "închis poarta" în meciul Real Sociedad - Celta Vigo
Ziua 1655 Emisarii lui Trump au ajuns la Moscova pentru noi discuții de pace, Kremlinul nu e optimist. Peste 1.000 de atacuri în Zaporojie într-o singură zi (Video)
A învins cancerul de două ori și a continuat să joace fotbal la nivel înalt: Povestea lui Yeray Alvarez
Ce le-au dat de mâncare salvamontiștii unor turiști suedezi rătăciți și epuizați în Munții Făgăraș
