Pentru bucureșteni, e prima iarnă din ultimul deceniu în care plătesc gigacaloria la preț de peste două ori mai mare decât acela cu care erau obișnuiți. Așa că facturile de întreținere s-ar putea să-i ardă la buzunare. Cu toate astea, există mulți români care cumpără gigacaloria la preț mult mai mare decât bucureștenii, deşi trăiesc în orașe mai sărace.
Spotmedia.ro a urmărit ce hotărâri au luat primarii și consiliile locale din mai multe orașe până în ultimele zile ale anului 2022. Iată cum s-a modificat prețul gigacaloriei, care au fost principalele cauze, dar și cât plătește populația.
În imaginea de mai jos puteți vedea: coloanele reprezintă prețurile gigacaloriei în mai multe orașe, în perioada 1 noiembrie - 31 martie (când TVA la energie termică este de 5%). Partea galbenă reprezintă contribuția populației la plata gigacaloriei, iar partea albastră e restul sumei, pe care trebuie să o acopere primăria.
Craiova: după târg de Crăciun și concerte, cel mai mare preț al gigacaloriei pentru populație din România
La Craiova, în funcție de modul în care e livrată, o gigacalorie costă între 606,35 lei fără TVA și 869,20 lei fără TVA.
Pentru energia termică, TVA este de 5% în perioada noiembrie – martie și de 19% în restul anului.
La inițiativa primarul Lia Olguța Vasilescu (PSD), pe 12 decembrie, Consiliul Local Craiova a adoptat o hotărâre care prevede creșterea prețului pe care îl plătește populația pentru gigacalorie la 559,92 lei fără TVA.
Pentru craioveni, asta înseamnă că plătesc din buzunar pentru fiecare gigacalorie consumată câte 587 lei pe durata sezonului rece și câte 666 de lei, în restul anului.
Există orașe din România în care gigacaloria e mult mai scumpă decât în Craiova. Dar primăriile subvenționează mult mai mult, așa că populația plătește mai puțin.
L-am întrebat pe consilierul local Cezar Drăgoescu (USR) de ce este Craiova într-o astfel de situație.
„Avem pe de o parte cauzele care duc la creșterea prețului gigacaloriei. Pe partea de producție, Primăria Craiova nu are ce să facă.
Apa fierbinte care folosește la obținerea energiei termice vine de la CE Oltenia. Este un produs rezidual pentru ei. Dar primăria e obligată să cumpere apa la prețul impus de CE Oltenia.
În schimb, se poate interveni pe rețeaua de transport și distribuție. Nu s-au înlocuit conducte de 30 de ani. Sunt pierderi mari. Aici Primăria poate face ceva. Din păcate, dacă schimbi țevi – pe lângă că nu te poți lăuda – mai faci și deranj prin oraș.
În plus, mai e problema subvenționării aici. Eu sunt politician de dreapta și, în mod normal, n-ar trebui să susțin acordarea de subvenții. Cu toate astea, trebuie să ne asigurăm că oamenii din zecile de mii de apartamente încă branșate la sistem au cu ce să plătească facturile și se pot încălzi. Cu subvenție de 42-43 de lei, la aceste prețuri, nu mi se pare că ajuți prea mult”, a precizat Cezar Drăgoescu pentru Spotmedia.ro.
Bacău: cea mai mare subvenție din țară. A început rebranșarea
În această iarnă, Bacăul are cel printre cele mai mari prețuri la gigacalorie. Prețul unei gigacalorii care a fost produsă în regim de cogenerare și care este transportată și distribuită pentru populație costă nu mai puțin de 1090,42 lei, potrivit Hotărârii Consiliului Local 522 din 12 decembrie 2022.
E un preț aproape la fel de mare ca acela pe care îl plătesc firmele, care ajunge la 1.170,27 lei per gigacalorie.
Cu toate astea, prețul pe care îl achită populația, per gigacalorie consumată, este unul mic: doar 181,58 lei. Restul e subvenție plătită de primărie, din bani publici.
l-am întrebat pe directorul executiv al societății de termoficare din Bacău, Thermoenergy Group, de ce au ajuns băcăuanii să achite asemenea costuri uriașe pentru o gigacalorie.
„La noi, din punct de vedere tehnic, lucrurile stau bine, pe partea de producție. Problema este că - din cauza unor circumstanțe asupra cărora nu doresc să mă pronunț, am pierdut bonusul de cogenerare (sumă de bani la care o societate are dreptul pentru că - din aceeași cantitate de gaz pe care o arde - produce și energie electrică și energie termică - n.red.).
A fost o reglementare a ANRE potrivit căreia nu putea lua bonus o societate cu capitaluri proprii negative. Nu conta dacă banii s-au dat pe investiții. S-a încercat. S-a făcut majorare de capital, s-a făcut testul investitorului prudent - care să nu se considere că majorarea de capital e ajutor de stat - dar degeaba. Nu am primit bonusul de cogenerare.
Iar lipsa acelor bani s-a transferat în costul gigacaloriei.
În plus, mai avem problema rețelei de transport care are pierderi de circa 23% și a celei de distribuție, pe care se înregistrează pierderi de 21%.
În 2023 vrem să înlocuim, cu bani europeni, 15% din rețeaua veche de conducte de transport și să începem cu cea de distribuție”, a precizat Florin Pavăl.
Primarul Bacăului, Lucian Stanciu Viziteu, spune că - în ciuda dificultăților curente cu prețul gigacaloriei - în oraș instituții mari au început să se branșeze la sistemul de termoficare centralizat.
„Chiar acum avem în derulare un proiect de racordare a Spitalului Județean care este echivalentul a circa 3.000 de apartamente. Avem un colegiu racordat și ne pregătim să racordăm sediul Poliției. Din câte știu, producția de energie termică este profitabilă. Urmează doar să investim și în rețeaua de conducte de transport (pentru ca sistemul să meargă bine - n.red.)”, a declarat Lucian Stanciu Viziteu pentru Spotmedia.ro.
Administrația Bacăului susține că, dacă la nivel european se va lua decizia impunerii de taxe de poluare inclusiv pentru persoane fizice (adică pentru cei care au centrale termice proprii - n.red.), atunci cetățenii se vor racorda la sistemul centralizat de termoficare al orașului.
Constanța: gigacalorie mai scumpă decât în București
La Constanța, prețul gigacaloriei a crescut exploziv, în ultimii ani.
În urmă cu 2 ani, primarul Vergil Chițac a declarat pentru Spotmedia.ro că nu vrea ca sistemul centralizat de termoficare din oraș să rămână îngropat în datorii, în mandatul său. Dar că pentru asta înseamnă că trebuie achitate costurile reale ale producției, transportului și distribuției energiei termice.
În consecință, prețul gigacaloriei a fost majorat de mai multe ori. Iar la acest moment, o gigacalorie pentru populație, cu TVA de 5% inclus, costa 1.117,94 lei. Din această sumă, oamenii achită 450 lei, iar restul e acoperit din subvenții de la primărie (adică tot din banii oamenilor).
Timișoara: prețul pentru cetățeni rămâne neschimbat
În campania electorală din 2020, Dominic Fritz și echipa sa au vorbit despre energie verde. În primii ani mandat, însă, Timișoara a rămas în frig. Mai multe școli au făcut cursuri online din cauza frigului.
Compania locală de termoficare, Colterm, avea probleme mari cu datoriile, așa că furnizorii de gaze nu-i mai livrau materie primă decât cu plata în avans.
Problemele termoficării centralizare din oraș nu s-au rezolvat nici până astăzi. În continuare, Colterm are rezerve de cărbune pentru numai câteva săptămâni. Și cumpără gaze de la furnizor de ultimă instanță, din cauză că niciun alt furnizor (care nu este obligat prin lege să livreze gaze) n-a acceptat să încheie contract cu societatea timișoreană de termoficare.
Prețul gigacaloriei a crescut de 2 ori, în anul 2022, la Timișoara. Prima oară, în februarie, a ajuns la 715 lei fără TVA. Iar printr-o nouă hotărâre a Consiliului Local de pe 15 decembrie, prețul a crescut la 847,61 lei fără TVA.
Pentru populație, însă, prețul a rămas același: 349,78 lei MWh exclusiv TVA, pentru energia termică consumată de la 1 ianuarie 2023.
Pe durata sezonului rece, când TVA este de 5%, prețul plătit de populație va ajunge, deci, la 367,2 lei.
Suceava: Gigacaloria se scumpește. Dar Guvernul e generos
Succeava are un sistem mic de termoficare, în comparație cu Bucureștiul.
Și este gestionat, în principal, de două societăți cu capital austriac numite SC Bioenergy Suceava SRL (care deține o centrală de producție cu biomasă) și Thermonet SRL (al cărei unic asociat este societatea austriacă Bbg Bauman Beteiligungs GMBH).
Și la Suceava prețul gigacaloriei s-a modificat de 2 ori, anul trecut. Prima oară Consiliul Local a adoptat un preț în luna august. Și apoi l-a modificat în octombrie, prin Hotărârea 368/27.10.2022.
Astfel, prețul total al unei gigacalorii este de 537,39 lei (în perioada noiembrie-martie, când TVA este de 5%) și de 609,27 lei (în perioada aprilie-octombrie, când TVA este de 19%).
Sucevenii nu plătesc, însă, mai mult de 240 lei cu TVA pentru gigacalorie.
Restul sumelor sunt acoperite din subvenții de la primărie.
Suceava este condusă de Ion Lungu, membru PNL. Anul trecut, Primăria Suceava a fost printre primele 10 din România, în funcție de sumele de bani pe care le-a primit pentru a compensa prețul gigacaloriei.
Pentru sezonul rece 2022-2023, Primăria Suceava a cerut 20 de milioane de lei de la Guvern, ca să acopere costurile încălzirii centralizate.
Ce s-a schimbat, în Capitală? Prima iarnă cu gigacalorie scumpă, de peste un deceniu
Peste 11 ani, prețul pe care l-au plătit bucureștenii pentru gigacalorie a fost același: 143 lei + TVA. Nu s-a modificat nici măcar atunci când - din cauza scumpirilor la gaze și a pierderilor din rețeaua de transport - prețul real al gigacaloriei a ajuns la aproximativ 890 de lei.
În cele din urmă, abia pe 31 martie 2022, Consiliul General a adoptat un nou preț plătit de cetăţeni pentru gigacalorie: 330 lei + TVA. Or, asta înseamnă 346,5 lei pe durata sezonului rece și 392,7 lei, în restul anului.
Oradea: se văd rezultatele investițiilor. Dar gigacaloria costă ca la București
Oradea a investit masiv, în etape, zeci de milioane de euro în reabilitarea sistemului centralizat de termoficare.
Acest sistem e mic, în comparație cu cel al Capitalei. Mai exact, în Oradea sistemul centralizat deservește circa 72.000 consumatori (în mare parte apartamente), în vreme ce în București puțin peste 500.000 de apartamente depind de sistem.
Prețul unei gigacalorii, la Oradea, în perioada noiembrie 2022 - martie 2023 este de 441 lei. E cel mai mic preț total al gigacaloriei din țară. Interesant este că, din acest preț, primăria subvenționează gigacaloria cu doar 68 lei.
Iar asta înseamnă că orădenii plătesc, în lunile reci din an, 373 lei pentru o gigacalorie, adică puțin mai mult decât bucureștenii.
În restul anului, când TVA crește de la 5 la 19%, primăria trebuie să subvenționeze cu 119 lei.
Prețul pentru populație rămâne, însă, neschimbat: 373 lei/gigacalorie.
Cluj-Napoca: gigacalorie mai ieftină ca la București
În Cluj-Napoca sunt circa 21.000 de apartamente care depinde de sistemul centralizat de termoficare.
Prețul total al unei gigacalorii este de circa 759 de lei.
Până la finalul lui 2022, populația a achitat pentru o gigacalorie prețul de 278 lei plus TVA. Potrivit unei hotărâri a Consiliului Local Cluj-Napoca din 27 decembrie 2022, în acest an, populației i se va factura gigacaloria consumată la 376,19 lei/Gcal fără T.V.A.
Asta înseamnă 395,00 lei/Gcal cu TVA în perioada noiembrie-martie (când TVA e 5%) și 447,67 lei/Gcal (în perioada aprilie-octombrie, când TVA e 19%).