Crește consistent numărul de debranșări de la rețeaua Termoenergetica. De unde au venit cele mai multe cereri, în 2022

Crește consistent numărul de debranșări de la rețeaua Termoenergetica. De unde au venit cele mai multe cereri, în 2022

Chiar dacă Nicușor Dan susține că rețeaua centralizată de termoficare din București va funcționa „un pic mai bine” de la un an la altul, în 2022 a crescut cu peste o treime numărul bucureștenilor care se debranșează.

Potrivit datelor furnizate la solicitarea spotmedia.ro de Compania Municipală Termoenergetica SA – care gestionează rețeaua de conducte de termoficare și puncte termice din București – în 2019 s-au debranșat 944 de apartamente.

În anul următor, numărul debranșărilor a crescut cu peste o treime și a ajuns la 1.241.

Iar în 2021 – primul din mandatul lui Nicușor Dan – numărul debranșărilor a ajuns la 2.568.

Primarul general a declarat, în repetate rânduri, că din cauza lipsei de implicare a administrației Firea în repararea rețelei, iarna 2020 -2021 a fost cumplită, iar frigul și lipsa apei calde i-au adus la disperare pe mulți bucureșteni.

Dar lucrurile vor merge spre bine, a mai promis Nicușor Dan.

Din păcate, cifrele nu susțin optimismul lui Nicușor Dan.

În 2022, numărul bucureștenilor care se debranșează a crescut din nou, cu peste 33%.

Mai exact, în 2022, nu mai puțin de 3.417 bucureșteni au obținut aviz de debranșare. Asta înseamnă că au deja instalație separată de gaze și - cel mai probabil - au şi centralele de apartament montate.

În graficul de mai jos puteți urmări cum au evoluat debranșările, în ultimii ani, în București.

Potrivit Termoenergetica SA, pe lângă cei 3.417 de bucureșteni care au primit aviz de debranșare, alți 259 au depus documentele și sunt pe cale să obțină avizul. E posibil ca aceștia din urmă să se debranșeze propriu-zis abia la primăvară, întrucât în sezonul rece manevrele de tăiere și deconectare a caloriferelor pot necesita operațiuni suplimentare, cheltuieli mai mari și disconfort pentru vecinii din bloc.

Potrivit calendarului Termoenergetica SA, ultima zi din an în care se primesc solicitări de debranșare este 31 august.

Cele mai multe cereri de debranșare au venit din Sectorul 6

Cele mai multe solicitări, adică 1.338, au fost depuse de bucureșteni din Sectorul 6, unde – în cartiere ca Militari și Drumul Taberei – iarna trecută au fost mari probleme cu încălzirea și apa caldă.

Iată topul celorlalte sectoare, în funcție de numărul de cereri de debranșare depuse:

  • Sectorul 2 (671 cereri de debranșare)
  • Sectorul 5 (538 cereri de debranșare)
  • Sectorul 4 (504 cereri de debranșare)
  • Sectorul 3 (424 cereri de debranșare)
  • Sectorul 1 (201 cereri de debranșare)

În cursul zilei de 23 noiembrie, potrivit aplicației Termoenergetica SA, doar jumătate dintre blocurile din București primeau suficientă apă caldă și căldură.

În rest, alimentarea cu încălzire sau apă caldă era sistată în 1.143 de blocuri (cele mai multe din sectoarele 5 și 6) sau cu probleme în alte 3.523 de blocuri (cele mai multe din Sectoarele 2 și 3).

Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei.

Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.

Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Vorbim despre CET Sud, CET Vest, CET Grozăvești și CET Progresu. Mai există, însă și CET Grivița, pe care o deține Consiliul Local al Sectorului 1. Și CET Casa Presei, care e a PMB și pe care o gestionează Termoenergetica SA. De asemenea, mai există un CET privat numit Vest Energo, deținut de omul de afaceri Constantin Bucur.

Dintre CET-urile ELCEN - adică acelea care duc greul producției de energie termică - singurul modernizat este CET Vest.

Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA.

Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.

În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.

Centralele livrează apă fierbinte până în punctele termice, prin conducte magistrale. În punctul termic, apa de pe magistrale intră într-un schimbător de căldură și încălzește apa de pe alte țevi, mai subțiri. Abia acea apă din conductele subțiri va ajunge la robinetele și în calorifere noastre. În schimb, apa venită pe magistrală la punctul termic se va întoarce la centrala care a livrat-o. Grafic: Alexandru Nistor

Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.

Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.

Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.

Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇