Testul chibzuinței Câțiva pași simpli ca să eviți cumpărăturile impulsive. Și regretele, datoriile, chiar depresia

Dacă ți se întâmplă des să te duci la magazin pentru un lucru și să te întorci cu o sacoșă plină cu alte produse, este semn că nu poți să reziști cumpărăturilor impulsive. Nu ești singura persoană care pățește asta: studiile confirmă că tot mai mulți oameni se confruntă cu această problemă, mai ales pe măsură ce comercianții folosesc strategii tot mai eficiente de vânzări. Vestea bună este că există soluții și poți să eviți impulsul de a cumpăra neapărat ceva.

Oricui i s-a întâmplat măcar de câteva ori în viață să-și dea seama, prea târziu, că a dat banii (mulți sau puțini) pe tot felul de lucruri (mari sau mărunte) pe care, de fapt, nici nu dorea să le cumpere.

Și mulți oameni nu reușesc să reziste acestui impuls de a cumpăra și nu știu ce trebuie să facă pentru a nu mai cumpăra mai mult decât au nevoie. Alții devin victimele dependenței de cumpărături.

• Majoritatea oamenilor fac cumpărături impulsive
• Majoritatea oamenilor regretă cumpărăturile impulsive
• Majoritatea oamenilor au probleme financiare după cumpărăturile impulsive
• Majoritatea oamenilor se aleg cu datorii după cumpărăturile impulsive (studiu YNAB)

Cum să eviți cumpărăturile impulsive

Comercianții aplică numeroase strategii persuasive. Din fericire, clienții au și ei la îndemână câteva "tactici de rezistență". Fie că faci cumpărături obișnuite, cum ar fi alimente, sau iei ceva mai costisitor, cum ar fi un smartphone sau un televizor, este ușor să ajungi să cheltuiești mai mult decât ai vrut. Și chiar dacă ți-ai făcut timp pentru a concepe un buget, poate fi greu să te ții de el.

Iată 10 reguli simple recomandate de experți pentru a evita cumpărături pe care apoi să le regreți:

1. Fă-ți o listă de cumpărături - Scrie pe ea ceea ce vrei să cumperi și caută să o respecți. Evită să cumperi orice nu este pe listă
2. Fă-ți un buget - Stabilește în mod realist care este suma maximă pe care vrei să o cheltuiești pentru produsele de pe listă.
3. Nu te duce la cumpărături când ți-e foame - Se știe că atunci când ți-e foame creierul îți dictează să-ți asiguri confortul și astfel ajungi să cumperi mai multe produse alimentare.
4. Evită un drum fără un scop precis la magazin - Nu te duce la cumpărături dacă nu ai nevoie de ceva urgent, mai ales în perioadele de promoții.
5. Plătește cu numerar - "Lăsarea cardurilor de credit acasă este o modalitate ușoară de a limita daunele pe care le poți face", explică Scott Rick, profesor asociat de marketing la Ross School of Business de la Universitatea din Michigan, care studiază luarea deciziilor financiare ale consumatorilor. Pe lângă faptul că face imposibil să cheltuiești mai mult decât banii pe care i-ai adus, actul fizic de a da bani unui casier te poate face să fii mai conștient de impactul cheltuielilor decât simpla glisare a unui card sau atingerea ecranului telefonului.
6. Ia cel mai mic coș posibil - Dacă intri în magazin doar pentru unul sau două articole, lasă căruciorul și folosește un coș de mână. Sau poate renunți și la acesta. În acest fel, nu vei putea adăuga alte articole.
7. Blochează mesajele comercianților - Dezabonează-te de la e-mailurile promoționale ale magazinelor online sau redirecționează-le către un e-mail pe care îl verifici numai când ești pe cale să faci o achiziție și cauți un cod de reducere. "Când vezi în mod constant că acele e-mailuri vin cu reduceri și oferte speciale, e ușor să faci click pe site. Și apoi ajungi să cumperi mai mult de un articol”, spune Linda Matthew, proprietarul platformei MoneyMindful Personal Finance Coaching.
8. Amână cumpărarea - Așteaptă o zi sau două înainte de a cumpăra. Astfel vei avea destul timp să te gândești dacă chiar ai nevoie de acel lucru.
9. Cere ajutor - Găsește pe cineva care să te sprijine în urmărirea obiectivelor de economii sau când vrei să faci cumpărături. Consultați-vă ori de câte ori te gândești să cumpărați ceva peste o anumită sumă. Știind că va trebui să îți justifici achiziția, acest lucru te va ajuta să o reevaluezi.
10. Folosește instrumente de gestionare financiară - Există multe aplicații și instrumente online care te pot ajuta să-ți gestionezi bugetul și să eviți cumpărăturile impulsive.

Fă testul chibzuinței!

E drept, sunt 10 reguli simple, dar uneori e greu să îți aduci aminte de ele, până nu le integrezi ca obiceiuri în viața ta de zi cu zi.

Și, la fel de adevărat este că la baza cumpărăturilor pe care ajungem să le regretăm stă un impuls. Care vine, pune stăpânire pe noi, ne face să cumpărăm aproape instant, convinși sau convingându-ne că chiar avem nevoie de acel obiect sau că e mica bucurie pe care o merităm.

Și atunci, poate că cel mai bine e să contracarăm impulsul sau măcar să îl punem în așteptare cu un test simplu și scurt.

Testul Chibzuinței este un instrument dezvoltat de Provident, cu scopul de a încuraja oamenii sa ia decizii responsabile, mai ales in perioada in care reducerile sunt extrem de tentante și ne pot seduce să cheltuim chiar și banii pe care nu îi avem.

Datele arată că 80% dintre cumpărăturile făcute în sezonul reducerilor ajung la gunoi în mai puțin de un an.

Desigur, realitatea este că o nouă achiziție ne dă o stare de bine. De fiecare dată. E ca o mică reușită și o recompensă pentru munca depusă. Este însă fiecare lucru pe care îl cumpărăm ceva de care avem cu adevărat nevoie sau, de fapt, ,,cumpărăm ” un moment de fericire?

„Indiferent care este sursa banilor pe care îi ai la dispoziție pentru noi achiziții (împrumut, salariu, economii), analizează bine înainte să te înhami la cheltuieli. Un moment de bucurie poate avea un preț mai mare decât cel de pe etichetă pe termen lung”- avertisment din Campania Provident pentru #CumpărăturiResponsabile.

• Chiar ai nevoie de tot ce e pe lista de cumpărături?
• Nu poți amâna achiziția?
• Nu poți împrumuta produsul?
• Poate fi folosit pe termen lung?
• Nu cumva cumperi „un moment de fericire”?

O campanie Provident pentru #CumpărăturiResponsabile!

Fă Testul Chibzuinței! Răspunzi cu ,,da” sau ,,nu” la fiecare întrebare și, la final, rezultatul îți va spune dacă ce vrei să cumperi e o nevoie sau o dorință.

Testul este foarte simplu, distractiv și poate fi făcut rapid. Dar este esențial să te gândești bine înainte să răspunzi și să nu încerci să manipulezi rezultatul pentru a-ți da răspunsul pe care ți-ai dori să-l auzi.

Și poate cel mai important este că te oprești, faci testul, te amuzi puțin și deja ți-ai oferit timpul să te îndepărtezi de o decizie impulsivă de cumpărare. Acum sigur mai crezi că e o idee bună? Și sigur merită efortul financiar pe care te gândeai să îl faci?

Pentru a face alegeri cât mai responsabile când te pregătești de cumpărături, citește și despre resorturile psihologice și tacticile folosite de vânzători pentru a te face să cumperi mai mult decât ai avea nevoie.

De ce cumpărăm mai mult decât avem nevoie

Deși cei mai mulți oameni se gândesc la produse în funcție de caracteristicile lor funcționale, analizându-le valoarea și utilitatea, acestea sunt de cele mai multe ori selectate în funcție de valoarea lor simbolică, pe baza semnificației psihologice pe care acestea o au pentru consumatori. Acest lucru este și mai des întâlnit în cazul cumpărăturilor impulsive, subliniază Tomas Chamorro-Premuzic, profesor de psihologia afacerilor la University College London și autorul volumului "The Surprising Truth About How Much You Need and How to Get It" ("Adevărul surprinzător despre cât ai nevoie și cum să-l obții").

Potrivit psihologilor care studiază obiceiurile de consum, achizițiile impulsive apar atunci când consumatorii percep că produsul sau marca pe care o cumpără se potrivește cu propriile lor atitudini și opinii despre sine, ajutându-i să-și exprime și să-și consolideze sentimentul de identitate.

De exemplu, dacă crezi că ești cool și că e important să fii cool, probabil că vei fi bucuros să plătești în plus pentru a cumpăra un produs Apple (atât timp cât consideri Apple un brand cool).

Economistul canadiano-american John K Galbraith a surprins acest proces al achiziției bazate pe emoție în această frază: "O persoană care cumpără produse obișnuite într-un supermarket e în strânsă legătură cu emoțiile sale cele mai profunde".

Există factori culturali, contextuali și elemente de personalitate care determină diferențele dintre modul în care oamenii cumpără impulsiv.

Cu cât o cultură e mai individualistă, cu atât mai compulsiv cumpără membrii ei. Suntem, de asemenea, mai predispuși să cumpărăm impulsiv când suntem stresați sau când percepem o stare de pericol - să ne amintim raidurile frenetice și rafturile goale din magazine în timpul pandemiei.

Potrivit psihologilor, persoanele care simt că sunt în mod natural superioare sau mai importante decât alții tind să-și exercite mai mult autocontrolul și sunt mai puțin vulnerabile la shoppingul impulsiv. Interesant este că avem mai multe șanse să facem cumpărături impulsiv când suntem cu prietenii, dar mai puține când suntem cu rudele.

Adevărul e că suntem mult diferiți în ceea ce privește capacitatea de a ne manifesta autocontrolul, iar aceste diferențe explică variabilitatea individuală la cumpărăturile impulsive. De asemenea, cei care sunt mai predispuși să cumpere lucruri impulsiv tind să caute mai mult senzații, trăsătură care indică o susceptibilitate ridicată la plictiseală și un apetit pentru experiențe noi și neobișnuite.

Cumpărăturile impulsive sunt stimulate și de dependența crescută de internet, unii cercetători arătând că acesta e unul dintre factorii care alimentează vânzarea online cu amănuntul.

În plus, rețelele de socializare au sporit nivelurile de narcisism în ultimii ani, iar cei care le folosesc intensiv cheltuiesc mai mult efort și bani pentru a-și cultiva aspectul și pentru a acumula bunuri materiale, așa că nu-i surprinzător că e în creștere consumul impulsiv.

Așadar, tot mai mulți oameni ajung să cumpere impulsiv, pe măsură ce condițiile sociale și economice înlesnesc accesul la ofertele comerciale. Însă cumpărăturile impulsive provoacă probleme, mai ales când intră în conflict cu costurile prioritare, de exemplu plata chiriei, a tratamentelor medicale sau a unor studii, arată Sam Nurse, consilieră în finanțe personale și președintele organizației britanice Money Advice Hub.

Shoppingul impulsiv ia proporții. Tinerii sunt cei mai afectați

În Statele Unite cumpărăturile impulsive au generat anul trecut vânzări de aproximativ 6 miliarde de dolari, potrivit firmei de cercetare a pieței IRI.

Un studiu recent realizat de platforma YNAB pe un grup de 2.051 de persoane a arătat că 1.945 dintre subiecți au recunoscut că au făcut cumpărături impulsive. Ce a mai constatat sondajul:

• 64% din subiecți au regretat shoppingul impulsiv;
• 52% au mărturisit că achizițiile impulsive le-au amânat obiectivele financiare importante;
• 47% au avut probleme financiare după ce au făcut cumpărături impulsive;
• 51% din cei care au recunoscut că fac cumpărături impulsive au ajuns să facă datorii;
• 55% au folosit carduri de credit;
• 55% din cheltuieli s-au dus pe mese în oraș, iar 53% pe haine și încălțăminte.

De asemenea, un sondaj făcut anul trecut a arătat că britanicii cheltuiesc în total până la un miliard de lire sterline în fiecare lună pe cumpărături impulsive.

Mai mult, rețelele de socializare au devenit un instrument tot mai eficient pentru vânzări. Aproape jumătate din utilizatorii rețelelor de socializare (48%) au cumpărat din impuls ceva ce au văzut online, potrivit unui nou sondaj al siteului de informații financiare Bankrate. Iar 68% dintre aceștia spun că regretă mai târziu una dintre acele achiziții, arată datele.

Interesul pentru cumpărăturile impulsive, denumite "un mic răsfăț", e în creștere și pe TikTok, cu peste 55 de milioane de vizualizări atașate acestui termen. Deloc surprinzător: studiile au arătat că achizițiile online sunt mai des declanșate de comportamente impulsive decât de cele raționale, organizate, controlate.

Iar tinerii sunt cei mai expuși la shoppingul impulsiv.

60% din membrii generației Z (tineri născuți între 1997 și 2012) și 61% din mileniali (născuți între 1981 și 1996) recunosc că au făcut cumpărături impulsive din cauza rețelelor sociale în ultimul an, potrivit unui nou sondaj Bankrate care a sondat mai mult de 3.500 de persoane.

Și un sondaj Deloitte din 2023 arată că mai mult de jumătate din generația Z și aproape tot atât de mulți mileniali au recunoscut că rețelele sociale îi încurajează să cumpere lucruri pe care nu și le pot permite.

Nici generațiile mai în vârstă nu sunt imune, dar spun că sunt mai puțin afectate - 42% din membrii generației X (persoane născute în perioada 1964–1980) și 34% dintre baby boomers (persoane născute în intervalul 1946-1964 ) au recunoscut că au făcut cumpărături impulsive online în 2023, potrivit Fortune.

Tehnici folosite de comercianți. Te regăsești?

Și dacă tot te-ai decis să acționezi responsabil, e bine când ajungi în magazinul fizic sau online, să fii conștient și de tehnicile de marketing folosite de comercianți pentru a te convinge să cumperi mai mult, chiar dacă ți-ai făcut lista și bugetul cu ce ai nevoie și ai venit cu intenția fermă să te ții de ele.

În magazine

• Modul în care sunt amenajate magazinele încurajează cumpărăturile extra. De exemplu, când stai la coadă e imposibil să nu observi dulciurile care îți fac cu ochiul lângă casă. Supermarketurile le plasează acolo pentru a încuraja cumpărarea impulsivă, strategie care dă roade, mai ales în cazul copiilor.
• Mirosul - întrucât e strâns legat de memorie, mirosul este un instrument puternic de marketing. În magazine, mirosul plăcut evocă amintiri frumoase, ceea ce încurajează cumpărăturile impulsive.
• Vederea - supermarketurile sunt o bucurie pentru ochi, cu alimente și ambalaje colorate și promoții cât vezi cu ochii. Comercianții plasează produsele premium la nivelul ochilor. Al adulților sau al copiilor.
• Auzul - muzica în surdină dintr-un magazin îți poate afecta obiceiurile de cumpărături. Muzica lentă încurajează o persoană să petreacă mai mult înăuntru și astfel să cumpere mai mult.
• Gustul - toată lumea iubește mâncarea gratuită. Mostrele gratuite sunt atât de eficiente pentru că pot opera la un nivel subconștient și declanșează instinctul nostru profund înrădăcinat de reciprocitate. Cu alte cuvinte, simțim nevoia să dăm ceva înapoi persoanei zâmbitoare care tocmai ne-a oferit mâncare gratuită. Mostrele gratuite ne pot stârni și pofta de mâncare.

Online

Și comercianții online folosesc o serie de tactici pentru a-i induce în eroare pe cumpărători sau pentru a-i determina să ia o decizie care nu este întotdeauna în beneficiul lor (studiu Princeton University, USA).

• Insuficiența - orice lucru limitat creează o senzație de urgență și ne face să acționăm rapid. Numărul este limitat - site-urile hotelurilor folosesc această formulă când arată că sunt disponibile patru camere, dar cinci persoane le văd. Funcționează, pentru că cei mai mulți dintre noi doresc să evităm dezamăgirea de a pierde o ocazie. Pragurile de cumpărături pentru transportul gratuit funcționează în același mod. Dezamăgirea că pierzi ceva gratuit te poate împinge să cheltuiești puțin mai mult, chiar dacă nu ai nevoie sau nu dorești articole suplimentare.

• Dovezile - recenziile, recomandările și aprecierile semnalează că un produs e deja încercat și testat, ca să ofere sentimentul de siguranță. Funcționează pentru că suntem o specie de turmă: ne copiem unul pe altul ca să arătăm că ne potrivim și pentru că, de fapt, copierea este un proces cognitiv mai ușor. Unele mărci exploatează acest lucru dezvăluind ce au cumpărat alți clienți, în timp ce Facebook scoate în evidență ceea ce le place prietenilor și familiei tale. De ce? Pentru că avem mai multă încredere în opiniile lor, ceea ce face din asta o formă puternică de marketing, explică Kate Nightingale.

• Opțiuni implicite - e nevoie de mai puțin efort dacă lași valorile implicite pe un site, de pildă, să lași bifată caseta de newsletter. Lucru valabil și pentru abonamentele repetate (deseori cu reducere pentru a îndulci și mai mult oferta) și pachetele organizate. Anularea ulterioară poate fi mai dificilă, deoarece înseamnă bătaie de cap, dacă ai ales greșit prima dată.

• Opțiunile de încercare acasă - acestea îți permit să comanzi mai multe articole și să returnezi tot ceea ce nu dorești să păstrezi. Retailerii știu că mulți clienți vor evita să se mai complice să aleagă și să returneze lucrurile. Însă mulți dintre ei vor ajunge să păstreze mai multe produse decât banii de care dispun și ajung să facă datorii.