Dacă nu primesc ajutorul de care au nevoie, oamenii fără adăpost devin – pe durata pandemiei – un pericol pentru ei înșiși, dar și pentru ceilalți.
Mereu pe străzi, cu o igienă și o sănătate precare, ei sunt printre cei mai expuși să se infecteze cu noul coronavirus, pe care riscă să-l transmită apoi, involuntar, tuturor oamenilor pe care îi întâlnesc pe străzi, la metrou, în autobuz sau prin parcuri.
Ca boala să nu se răspândeasă în acest fel, primăriile trebuie să găsească soluții pentru a-i ajuta pe oamenii care trăiesc pe străzi să se protejeze de boală.
E ușor de zis, dar e foarte greu de făcut! Mai ales că multe administrații locale din România sunt încă greoaie și fac față cu greu provocărilor.
Iată cum se descurcă acum Primăria Capitalei, cele 6 administrații de sector, dar și conducerea altor mari orașe din țară.
Există mai multe tipuri de persoane fără adăpost. Unele locuiesc pe stradă de ani întregi, din cauză că nu se mai pot adapta la ritmul vieții urbane, cu casă, serviciu, salariu și responsabilități zilnice. Parte dintre acești oameni sunt alcoolici sau dependenți de diferite alte substananțe. Nici să vrea n-ar putea să își revină, fără ajutor medical.
Alte persoane locuiesc pe cine-știe-unde când prind ocazia, dar se întorc pe stradă atunci când găzduirea temporară se încheie.
Apoi, sunt persoane care pleacă de acasă din varii motive, cum ar fi teama de un partener violent. Și n-ar fi exclus ca - neștiind încotro să o apuce - astfel de oameni dezorientați să rămână pe stradă o vreme. Există, de asemenea, oameni singuri care, din cauza unor boli psihice, ajung pe străzi.
Și cu siguranță că sunt și multe alte situații din cauza cărora oamenii rămân pe străzi.
Și cumva, primăriile trebuie să aibă grijă de toți acești oameni.
Câți oameni ai străzii avem, în București?
Înainte de toate, ca să îi poată ajuta, primăriile ar trebui să știe câți oameni fără adăpost sunt în oraș.
Spre exemplu - potrivit unui estimări din Revista Calitatea Vieții (a Academiei Române) - în București trăiau în 2004 circa 5.000 de persoane fără adăpost.
Potrivit celui mai recent recensământ al populației, în 2011 ar mai fi rămas doar în jur de 1.500 astfel de persoane. Dar parte dintre ONG-uri implicate în asistența socială susțineau că numărul oficial e mult mai mic decât cel real.
La acest moment, Direcția Generală de Asistență Socială din subordinea Primăriei București (DGASMB) are în evidență doar 822 de persoane. Trebuie să le ajute măcar pe acestea, dar și pe oricare altele care ajung pe stradă.
Ideal ar fi să le ofere cazare, masă și asistență medicală până la finele pandemiei. În acest fel, persoanele fără adăpost n-ar mai risca atât de mult să se infecteze cu noul coronavirus și să-l transmită și altora.
De fapt, asta a și făcut Primăria Capitalei, prin DGASMB, în timpul stării de urgență: a cazat 885 de persoane fără adăpost. Dar pentru asta a creat locuri suplimentare și a cheltuit mulți bani.
Câte milioane ne-ar costa, lunar, cazarea tuturor oamenilor străzii
La solicitarea SpotMedia.ro, DGASMB a transmis că pentru cazarea unei persoane fără adăpost într-o cameră cu 2 paturi se cheltuiesc 80 de lei.
Pe masa unei persoane se duc, zilnic, 23.6 lei (adică mai puțin de 8 lei pentru o masă).
La toate astea, se adaugă costuri cu asistența socială (medicală, psihologică etc.). Și așa se ajunge la un cost lunar 3.582 de lei de persoană.
Pentru toți cei 822 de oameni ai străzii aflați în evidență, aceste costuri s-ar ridică la puțin peste 2.944.000 lei.
La solicitarea Spotmedia.ro, PMB a transmis că e în căutarea acestor bani. Dacă îi găsește, ar putea caza persoanele fără adăpost până la finalul stării de alertă.
De fapt, primarul general Nicușor Dan a anunțat că a luat în calcul ca toate persoanele fără adăpost să fie cazate într-o unitate sanitară din Chitila (din Sectorul 1). Dar că, până la urmă, nu s-a procedat așa.
Cazarea tuturor persoanelor fără adăpost e dificilă nu doar din cauză că ar costa mult, ci și din cauză că parte dintre cei care locuiesc pe stradă refuză ajutorul.
Potrivit DGASMB, în zona de centru a Capitalei există circa 200 de persoane - 29 de femei și 171 de bărbați - care refuză constant să părăsească strada. Aceste persoane sunt monitorizate de DGASMB, dar nu pot fi internați cu forța.
În condițiile în care există restricții de deplasare între orele 23.00 și 5.00, persoanele fără adăpost riscă să fie amendate din cauză că sunt pe stradă, în cursul nopții.
La solicitarea SpotMedia.ro, polițiștii locali din toate cele 6 sectoare au transmis că nu au aplicat astfel de sancțiuni. Comisariatul București al Poliției Române nu a răspuns, momentan, întrebărilor SpotMedia.ro cu privire la numărul de amenzi aplicate oamenilor străzii.
Dar cum situația este una dificilă, Nicușor Dan a dat acces în sistemul de asistență socială ONG-urilor Active Watch și Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe) pentru a evalua situația și a propune soluții.
Urmează să aflăm, în perioada imediat următoare, ce soluții propun specialiștii celor două ONG-uri, ambele cu experiență și cu activitate bogată în analiza administrației locale și în realizarea de rapoarte.
Pentru a înțelege mai bine cum stau lucrurile. SpotMedia.ro a solicitat, pe 11 noiembrie, sprijinul PMB pentru o documentare alături de echipele de noapte ale DGASMB (care merg prin oraș pentru a ajuta persoanele fără adăpost).
PMB nu ne-a oferit sprijin pentru această solicitare.
Câte persoane fără adăpost cazează fiecare primărie din București
Atât Primăria Generală cât și primăriile de sector au centre în care pot caza persoane fără adăpost, în regim permanent sau doar pe durata nopții.
Iată care sunt aceste centre și câte persoane pot primi:
Primăria Generală administrează Centrul Integrat de Servicii Sociale pentru Adulți ”Sf. Ioan”. În a doua parte a lunii trecute, aici erau cazate 205 persoane (65 de femei și 140 bărbați). Acesta e capacitatea maximă a centrului, în condiții de pandemie.
Acest centru trebuie să primească și persoanele care acceptă cazarea, dar nu mai au loc în adăposturile de noapte din sectoare.
Primăria Sectorului 1 administrează Complexul Social de Servicii Odăi în cadrul căruia există un Centru de Urgență pentru Persoane fără Adăpost (CUPFA), cu 60 de locuri.
În plus, alte 37 de persoane fără adăpost și care au boli cronice grave, handicap sau tulburări psihice sunt cazate în Complex pe termen mai lung și primesc și asistență socială.
Primăria Sectorului 2 are un adăpost de noapte pentru persoane adulte cu 48 de locuri. Pe durata stării de alertă, persoanele pot fi cazate aici și în timpul zilei.
Primăria Sectorului 3 are, de asemenea, un adăpost de noapte. Acolo pot fi cazate 36 de persoane fără adăpost.
Primăria Sectorului 4 administrează un adăpost de noapte cu o capacitate de 20 de locuri. Pe durata pandemiei, însă, acesta a fost transformat în centru de carantină pentru suspecții de Covid 19.
În consecință, echipele primăriei de sector care identifică oameni ai străzii îi îndrumă spre Centrul Integrat administrat de PMB.
Primăria Sectorului 5 are un centru numit Locuința Temporară pentru persoane fără adăpost, cu o capacitate de 21 de locuri.
Primăria Sectorului 6 are două adăposturi pentru persoane fără adăpost. Unul are 16 locuri și este dedicat femeilor, iar celălalt, pentru bărbați, are 40 de locuri.
Vorbim, deci, despre 221 de locuri în centrele din cele 6 sectoare ale Capitalei. La care se adaugă încă aproximativ 200 de locuri, la Centrul Integrat din cadrul Primăriei Capitalei.
În consecință, circa 420 de locuri de cazare pentru persoane fără adăpost. Or - în aceste condiții - dacă astăzi toate persoanele fără adăpost ar accepta să fie cazate, Primăria Capitalei n-ar avea suficiente locuri pentru ei.
Ar trebui înființate noi unități de cazare. Și ar trebui rezolvate problemele celor existente.
Viceprimarul Sectorului 3, Ștefan Judele (USR-PLUS): Plimbăm oamenii străzii pentru niște hârtii. Trebuie să schimbăm procedura!
Primăria Sectorului 3 a transmis, la solicitarea SpotMedia.ro că are în evidență 379 de persoane fără adăpost. Iar la adăpostul de noapte din sector nu încap decât 36 de persoane.
Ce se întâmplă cu celelalte persoane fără adăpost, dacă acceptă cazarea? Ne-a explicat pe larg viceprimarul Sectorului 3, Ștefan Judele (USR-PLUS).
”Atunci când Poliția Locală găsește o persoană fără adăpost, o conduce la adăpostul de noapte din sector. După ce acesta se umple (cei cazați seara pleacă abia dimineața din adăpost - n.red.) , persoanele fără adăpost sunt conduse la Centrul Integrat al Primăriei Generale.
Dar nu oricum. Poliția Locală ia persoana fără adpost și o aduce, mai întâi, la adăpostul de noapte din Sectorul 3. De aici ia o negație scrisă, care atestă că nu mai sunt locuri în adăpost. Chiar dacă toate lumea știe că adăpostul e plin, procedura se parcurge în continuare, pe parcursul nopții.
Și abia apoi, cu negația scrisă de la adăpostul din sector, este transportată și cazată persoana la Centrul Integrat al PMB (centru situat, de altfel, tot în Sectorul 3, pe Bulevardul Theodor Pallady).
Practic, plimbăm persoana fără adăpost de colo-dincolo doar ca să luăm o hârtie!
Nu e mai simplu să dea adăpostul un email prin care să anunțe că nu mai are locuri? Și să nu mai consumăm timp și resurse, în fiecare noapte?
Eu vreau ca acest proces să fie digitalizat. Am început demersurile și sper ca până la finele anului să poată fi pus în practică”, a precizat pentru SpotMedia.ro viceprimarul Sectorului 3, Ștefan Judele.
Cum ajută primăriile persoanele fără adăpost să se protejeze de Covid 19
Persoanele fără adăpost care sunt cazate în regim continuu sunt cel mai puțin expuse riscului de infectare cu Covid 19. Dar - după cum am arătat deja - pentru moment, PMB nu le poate oferi tuturor cazare.
Pentru cei care își petrec doar noaptea în centre, iar ziua stau pe străzi, riscul de infectare și de răspândire a bolii e mult mai mare.
Întrebarea este: nu e oare simpla cazare în adăposturi un risc crescut de răspândire a Covid 19 pentru persoanele fără adăpost? Cine și cum verifică dacă sunt acești oameni infectați cu SARS-CoV-2 când sosesc și dacă nu răspândesc boala în adăpost?
Primăria Sectorului 1 ne-a transmis că persoanele fără adăpost care sunt cazate pe termen mai lung sunt testate pentru Covid 19 la 7 zile. Cele din adăpostul de noapte sunt doar monitorizate. Iar dacă o persoană are simptome, se cheamă ambulanța.
Din păcate, dacă o persoană are simptome și a dormit în adăpost, sunt șanse bune să fi transmis deja boala.
Primăria Sectorul 2. Testează persoanele fără adapost la adăpostul de noapte la 14 zile.
Primăria Sectorului 3. Nu testează persoanele care vin la adăpostul de noapte pentru Covid 19.
Primăria Sectorului 4. Nu are centrul de noapte activ, la acest moment, deci nu are pe cine testa.
Primăria Sectorului 5. N-a testat persoanele fără adăpost pentru Covid 19 până la jumătatea lunii noiembrie. Dar a început să cumpere teste. Acestea vor fi aplicate de echipe mobile oamenilor străzii, pe teren.
Primăria Sectorului 6. Face teste pentru SARS-CoV-2 persoanelor fără adăpost o dată la 14 zile.
Iată și ce alte măsuri iau primăriile de sector pentru a limita răspândirea bolii.
Când sosesc în adăposturi, persoanele găzduite primesc dezifectant și haine curate.
Dacă se confirmă infectarea unor persoane din adăpost, celorlalți li să dau echipamente de protecție și dezinfectant suplimentar (la Sectorul 2)
Când pleacă, dimineață, persoanele fără adăpost primesc, din nou, măști și dezinfectant pentru restul zilei (la Sectoarele 2, 3 și 6).
Iar pentru persoanele fără adăpost care refuză orice fel de cazare, DGAMSB distribuie kituri (1 sticlă de dezinfectant, 10 măști și instrucțiuni de utilizare).
Aceleași pachetele conțin și indicații cu privire la modul în care o persoană fără adăpost poate obține și alte materiale sanitare, în cazul în care nu se întâlnește în următoarele zile cu personalul DGASMB.
E o initiațivă utilă, deși e greu de crezut că persoanelor fără adăpost le sunt de ajuns aceste materiale pentru a-și menține mâinile curate și pentru a evita infectarea cu SARS-CoV-2.
Cum s-ar putea rezolva problemele din Capitală
Primăria Capitalei își caută banii necesari pentru a amenaja și alte spații de cazare pentru persoanele fără adăpost, astfel încât să poată primi mai multe persoane fără adăpost.
Potrivit informațiilor PMB din a doua jumătate a lunii noiembrie, se lucra la deschiderea următoarelor unități de cazare:
- centrul temporar de urgență Fundeni (cu o capacitate de 33 locuri pentru bărbați)
- centrul temporar de urgență Filaret, cu o capacitate de 25 de locuri (femei)
- centrul temporar de urgență Șerban Vodă, cu o capacitate de 37 locuri (pentru bărbați în stare de ebrietate/sub influența substanțelor psihotrope care nu pot fi primiți în celelalte adăposturi)
- centrul temporar de urgență Viilor și centru de zi Viilor
- centul de zi pentru femei Filaret
Toate aceste centre ar urmă să fie funcționale în luna decembrie.
Ulterior, în funcție de câți bani va avea PMB, s-ar putea crea și alte câteva sute de locuri de cazare în plus, pentru a-i primi pe toți oamenii străzii care acceptă ajutorul.
Cum se descurcă primăriile din alte orașe din țară
SpotMedia.ro a solicitat informații privind modul în care le oferă sprijin persoanelor fără adăpost și de la primăriile orașelor: Brașov, Timișoara, Sibiu, Oradea și Iași.
Ne-au răspuns administrațiile din Brașov, Timișoara și Oradea.
Timișoara: Reguli diferite, de la un adăpost la altul. Accentul e pe prevenție, nu pe testare
În Timișoara au fost înregistrate, în ultimii 5 ani, 648 de persoane fără adăpost, potrivit informațiilor comunicate de Primăria Timișoara la solicitarea SpotMedia.ro.
În oraș funcționează 4 unități de cazare pentru persoane fără adăpost care pot oferi circa 200 de locuri de cazare . Este vorba despre:
- Centrul pentru persoane fără adăpost (54 de locuri)
- Centru de suport pentru situații de urgență (21 de locuri)
- Azilul de noapte Pater Jordan (80 de locuri)
- Centrul de găzduire temporară a persoanelor fără adăpost al Fundației Timișoara 89 (45 de locuri).
Potrivit Primăriei Timișoara, toate centrele comunică telefonic între ele, iar Azilul Pater Jordan și Fundația Timișoara 89 comunică și electonic (prin email și servicii WhatsApp).
În unele centre - cum e cel pentru situații de urgență - persoanele fără adăpost cazate sunt testate la 14 zile.
În alte centre, cum ar fi Azilul Pater Jordan și Fundația Timișoara 89, nu se fac testări periodice, dar regulile sunt mai stricte.
Spre exemplu, persoanele fără adăost care se prezintă pentru prima oară și cer cazare pot rămâne doar dacă au un test recent negativ pentru Covid 19 sau o adeverință de la medicul de familie care atestă că nu au simptome specifice infectării cu SARS-CoV-2.
La intrarea în centre, persoanelor fără adăpost li se măsoară temperatura. Se limitează ieșirile din centru după ora 22.00 (cu excepția motivelor îndemeiate, cum ar fi mersul la serviciu -n.red). Persoanelor li se recomandă să rămână și ziua în adăpost.
Persoanele care prezintă simptome de Covid 19 sunt testate gratuit.
Primăria orașului Brașov ne-a comunicat că are în evidență circa 85 de persoane fără adăpost.
Și adiministrează două centre de cazare. Unul are 80 de locuri (50 folosite în regim de adăpost de noapte și 30 pentru cazare de mai lungă durată. Celălalt este un centru de izolare preventivă cu 44 de locuri.
Persoanele fără adăpost sunt cazate in centrul cu 80 de locuri. Iar dacă acolo e plin, sunt transportate la centrul de izolare preventivă.
Persoanele fără adăpost cazate sunte testate prin sondaj la 14 zile.
La plecarea din centre și adăpost, persoanelor care au fost cazate li se împart măști și dezinfectant.
Oradea: Fără testări periodice la adăpost
La Oradea, de problemele persoanelor fără adăpost se ocupă Directia de Asistență Socială din oraș (DASO).
Direcția nu ne-a comunicat o cifră exactă a persoanelor fără adăpost pe care o are în evidențp, dar ne-a spus că numărul celor care nu au locuință și cer ajutor de la primărie variază.
Iar atunci când oamenii au nevoie de cazare, sunt primiți la un centru comunitar cu 71 de locuri.
Pentru a fi admiși în centru trebuie să prezinte o adeverință de la medicul de familie din care să reiasă că nu au boli transmisibile.
Personalul centrului este testat pentru infecția cu SARS-CoV-2 ori de câte ori decide Direcția de Sănătate Publică Bihor. De la începutul pandemiei s-au organizat 3 reprize de testare.
Persoanele fără adăpost nu sunt testate. Personalul centrului este cel care le evaluează starea de sănătate. Iar în cazul în care unii rezintă simptome de Covid 19, se cere ajutorul ambulanței.
Potrivit presei locale, în timpul străii de urgență, la acest centru comunitar au fost cazate 51 de persoane fără adăpost. Oamenii au primit 3 mese pe zi și asistență medicală pentru a nu ieși pe străzi și a nu riscă să contracteze și să transmită noul coronavirus.
....
E limpede că problemele pe care le au și pe care riscă să le creeze persoanele fără adăpost, în contextul pandemiei, nu sunt deloc ușor de rezolvat.
Nimeni nu-i poate testa serologic pe toți cei care vin să se cazeze la adăposturile de noapte, din cauză că n-ar fi timp și nici bani pentru așa ceva. Cu toate astea, un singur om care intră bolnav în adăpost riscă să-i îmbolnăvească și pe alții, care vor răspândi și mai departe boala.
Soluția optimă - așa cum reiese din informațiile centralizate de SpotMedia.ro până acum - ar fi ca persoanele fără adăpost să aibă acces la cazare, masă și asistență socială pe durata perioadelor grele ale pandemiei. În acest fel, riscul ca ei să se îmbolnăvească și să răspândească boala ar fi mai mic.
Dacă administrațiile vor găsi și resursele să aplice o astfel de soluție sau dacă specialiștii din mediul ONG vor propune altele, rămâne să aflăm.