Mai mult de jumătate dintre orașele din România nu mai îndeplinesc pragul minim de 10.000 de locuitori prevăzut de lege pentru acest statut, potrivit unui raport recent al Curții de Conturi.
Auditul, care a analizat performanța comunelor și orașelor mici în perioada 2021–2023, arată că 119 dintre cele 216 orașe – adică 55% – au scăzut sub limita demografică legală.
În acelaşi timp, 432 de comune (15%) nu mai îndeplinesc pragul de 1.500 de locuitori.
Curtea de Conturi semnalează că România se confruntă cu o discrepanță majoră între criteriile legislative pentru declararea unei localități ca oraș și realitatea demografică actuală. „Multe dintre localitățile încadrate ca orașe sau comune nu s-ar mai încadra în categoria din care fac parte, dacă ar fi analizate strict după criteriile actuale”, avertizează auditorii.
Raportul arată că scăderea populației afectează grav capacitatea orașelor și comunelor de a furniza servicii publice esențiale.
Disparitățile dintre mediul urban și rural rămân semnificative:
- 12% dintre comune nu au cabinete de medicină de familie,
- 50% nu dispun de cabinete stomatologice,
- 24% nu au farmacii.
Cele mai afectate sunt localitățile mici, care se confruntă cu lipsa alimentării cu apă, a canalizării și a transportului public.
Cum stau cu banii
Potrivit auditului, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să-și acopere peste jumătate din cheltuieli din venituri proprii în 2023.
În același timp, cheltuielile de personal au crescut semnificativ: doar 31% dintre comune au reușit să-și susțină integral salariile din venituri proprii, față de 52% în 2022.
Auditorii atrag atenția și asupra dezechilibrelor salariale dintre comune și orașe cu populații similare, generate de modul de calcul al indemnizațiilor aleșilor locali. Astfel, orașele plătesc salarii mai mari, fără ca serviciile publice oferite să fie neapărat mai bune.
Curtea de Conturi subliniază că actualul cadru legislativ nu oferă soluții pentru reorganizarea eficientă a administrației locale.
Tentativele de comasare sau de revenire la statutul de comună a unor orașe nu au avut succes, din cauza rigidității legii și a dificultății organizării referendumurilor locale.
Raportul recomandă Guvernului și Parlamentului o reformă sistemică a cadrului legislativ privind statutul localităților, însoțită de măsuri de stimulare demografică și dezvoltare economică. „Fără o abordare integrată, care să țină cont de realitățile din teren, se vor adânci disparitățile teritoriale și se va accentua declinul comunităților mici”, avertizează Curtea.
Cifre-cheie din raport:
- 119 orașe (55%) au sub 10.000 de locuitori;
- 432 de comune (15%) nu mai îndeplinesc pragul de 1.500 de locuitori;
- Doar 27% dintre comune și 34% dintre orașe mici se autofinanțează în proporție de peste 50%;
- 12% dintre comune nu au medic de familie;
- 50% nu au cabinet stomatologic;
- 24% nu au farmacie.
Raportul Curții de Conturi a fost realizat între aprilie și noiembrie 2024 și vizează perioada 2021–2023, analizând eficiența administrației locale în raport cu populația deservită, resursele gestionate și serviciile oferite.