Octavian Ursu, primarul român din Görlitz, despre cum se administrează un oraș din Germania și povestea unei donații anonime de milioane de euro

Octavian Ursu, primarul român din Görlitz, despre cum se administrează un oraș din Germania și povestea unei donații anonime de milioane de euro

Octavian Ursu – primarul român al orașului german Görlitz – a vorbit pentru SpotMedia.ro despre modul în care pregătește viitorul comunității pe care o conduce.

Până la jumătatea secolului trecut, orașul Görlitz din Saxonia se întindea pe ambele maluri ale râului Neisse. În 1945, însă, partea de la est de rău i-a revenit Poloniei și a căpătat numele de Zgorzelec. Și doar partea germană a orașului – adică cea de pe malul drept al râului - și-a păstrat numele de Görlitz.

În timpul Republicii Democrate Germane (RDG) – statul comunist care a administrat estul Germaniei până în 1989 – Görlitz a decăzut. Centrul istoric a fost lăsat în paragină și urma să fie demolat.

Din fericire, acest lucru nu s-a întâmplat. Iar după căderea Zidului Berlinului, lucrurile s-au schimbat în fosta Germanie de Est. Iar Görlitz a avut parte de o adevărată minune.

Acum, centrul istoric al orașului e atât de frumos, încât a fost ales pentru realizarea mai multor filme celebre de Hollywood, printre care „Inglorious Bastards”, ”Budapest Grand Hotel” și ”The Book Thief”.

La câțiva ani după Revoluție, a ajuns la Görlitz Octavian Ursu. Nu sosise cu gândul de a se stabili în oraș.

Dar a rămas, iar după aproape 3 decenii, la alegerile locale din 2019, a candidat la funcția de primar din partea Uniunii Creștin Democrate (partidul, pe atunci al Angelei Merkel) și și-a învins contracandidatul, adică pe Sebastian Wippel.

Acesta candidase din partea partidului de extremă dreapta Alianța pentru Germania și și-a promovat intens originea locală.

Și, cu toate acestea, Ursu a câștigat. Iată cum, dar și ce proiecte de viitor are edilul pentru comunitatea de circa 56.000 de locuitori care l-a ales.

Cum ați ajuns de la București la Görlitz și cum ați câștigat primăria?

Am ajuns acum peste 30 de ani aici, în Görlitz. Am studiat la Conservator, în București. Iar după Revoluția din 1989, am dat examenul de diplomă în București și am căutat să lucrez un an sau doi în străinătate.

Nu cu gândul de a rămâne. Doream să mă întorc. Printr-un anumit complex de împrejurări, am ajuns aici în orașul Görlitz, unde am ocupat un loc în filarmonica orașului.

Practic, așa a început povestea mea aici, în oraș. După cum am spus, nu aveam de gând să rămân. Dar în viață lucrurile nu se desfășoară mereu așa cum ne propunem. Cu timpul, am cunoscut-o pe (atunci - n.red.) viitoarea și (acum – n. red.) actuala mea soție Și, până la urmă, m-am stabilit aici.

Ce v-a determinat să faceți pasul spre politică dintr-o meserie frumoasă care, cu siguranță, cu timpul v-ar fi adus împliniri pe toate planurile?

Schimbarea s-a întâmplat cu timpul și foarte treptat, pentru că, în afara faptului că lucram în orchestră și în teatru, m-am angajat și în societate, în diverse direcții (a colaborat cu asociații, i-a reprezentat pe artiștii de teatru din Görlitz etc). Și la un moment dat am fost întrebat de Partidul Creștin Democrat – căruia îi aparțin, ca membru - dacă mi-aș putea imagina, dacă aș fi de acord să candidez pentru un loc în Consiliul Local.

M-am hotărât să candidez și am fost ales cu un rezultat surprinzător, foarte bun. Și așa a început, practic, cariera mea politică.

După ce am fost în Consiliu, am avansat și pe scara politică a partidului, am preluat conducerea regională a partidului Creștin Democrat. Iar la un moment dat, predecesorul meu, care fusese în Parlamentul Saxon din Dresda, s-a retras. Și am candidat pentru Parlamentul landului Saxonia, unde am fost ales.

După o perioadă în parlamentul saxon, s-a pus și problema cine va candida pentru primăria din Görlitz. Am hotărât să fac și acest pas și am fost ales, în urmă cu 2 ani și jumătate.

Contracandidatul dumneavoastră și-a promovat intens, în alegeri, originea locală. A fost o problemă faptul că nu v-ați născut în Görlitz? Cum i-ați simțit pe oameni, din acest punct de vedere?

A fost clar de la bun început că va juca un anumit rol originea mea. Contracadidatul meu este, într-adevăr, născut aici. Iar eu – chiar dacă eram de mult timp în oraș – aveam o origine străină.

Dar cred că am reușit să punctez cu ce reușisem să realizez în deceniile în care locuiam în oraș și datorită faptului că eram destul de cunoscut și că foarte mulți au recunoscut faptul că eu aș fi un candidat de compromis politic și pentru alte direcții politice (Wippel venea din partea unui partid de extremă dreaptă – n.red.).

Prin ceea ce am făcut – și prin proiectele pe care le-am descris – am reușit să creez o majoritate care m-a ales.

Ce v-ați propus să realizați ca primar, la Gorlitz? Ce le-ați promis oamenilor?

În primul rând, am încercat să nu le promit lucruri care nu se pot face. Apoi, am încercat să le promit lucruri care au de-a face cu viitorul.

Adică să transformăm acest oraș pe care l-ați descris un pic la început. E foarte frumos, în parte medieval, și seamănă foarte mult cu orașele noastre din Transilvania, cu Sibiul, cu Sighișoara – de aceea, este foarte atractiv și pentru turiști.

Pe de o parte. Dar, pe de altă parte, trebuie să găsim posibilitatea de a transforma orașul și să-i dăm o perspectivă de viitor. Și acest lucru l-am promovat și în campania electorală. Și am spus că trebuie să ne mișcăm în direcția tehnologiilor de viitor, a industriilor de viitor, cu anumite centre de cercetare pe care să le înființăm aici.

Deci anumite aspecte de viitor care sunt atractive și pentru generația tânără, care să vină la noi. Vorbim despre oameni bine calificați.

Cât și cum ați reușit să faceți?

Lucrăm în această direcție, în momentul de față. Avem în oraș o filială a concernului Siemens care produce, în primul rând, turbine de gaz. Dar în discuțiile cu concernul și cu Landul Saxonia au stabilit să se investească și în direcția cercetărilor privind hidrogenul, care e foarte actual.

S-a înființat un centru de cercetări germano-polonez, aici, în Görlitz, pentru cercetarea metadatelor, în domeniul IT. Avem aici cercetători din toată lumea. Chiar și din SUA și India. Este singurul centru de cercetare de acest nivel. În plus, mai există încă un centru de cercetare germano-fracez, în oraș.

Apoi, avem și un fel de micro-universitate cu niște facultăți în domeniul IT aici în oraș. Ne dezvoltăm.

Cum vă finanțați proiectele? Citeam în presa internațională că, după 1989, Centrul Istoric al orașului nu era într-o stare prea bună. Și presa susținea că a existat acolo un donator anonim, care a sprijinit ani la rând reabilitarea centrului orașului. E real acel donator sau e o legendă?

Ați spus că nu era într-o stare prea bună (centrul istoric – n.red.). Ați subestimat starea în care se afla. Centrul vechi era într-o stare catastrofală. Guvernul din fostul RDG avea de gând să îl demoleze, din cauză că era nelocuit și într-o stare foarte instabilă.

Norocul a făcut să intervină schimbările din 1989. Căderea Zidului Berlinului și unificarea Germaniei. Și s-au investit sume enorme de bani pentru refacerea acestui centru istoric care este atracția principală a orașului.

Donatorul anonim nu este o legendă. Este un adevăr. Nu știm nici în ziua de azi cine este (de fapt, potrivit Deutsche Welle, donatorul și-a condiționat donațiile de păstrarea anonimatului său – n.red.). A donat în fiecare an 1 milion de mărci. Și după ce s-a schimbat moneda, peste 500.000 de euro anual.

Banii au fost donați pentru refacerea acestor monumente din orașul vechi.

Pentru că orice clădire din acea zonă este practic monument. Și faptul ăsta ne-a ajutat foarte mult să facem rost și de alte fonduri. Dar a fost un proces foarte intensiv și am avut norocul că am avut aceste fonduri și am putut renova orașul într-un mod minunat. Toți cei care ne vizitează ne confirmă acest lucru.

Mai aveți și acum proiecte de consolidare și reabilitare pentru clădiri de valoare? Și dacă da, cum procedați? În România avem probleme legate de lege, de procedură, de finanțare. Și din aceste cauze ne mișcăm foarte, foarte încet ...

Este probabil asemănător. Și aici sunt destul de complicate procesele pentru a reabilita aceste clădiri. Nu toate clădirile sunt în mâna (proprietatea -n.red) orașului. Sunt foarte multe privatizate.

Ajutăm cu sfaturi bune și ajutăm (proprietarii – n.red.) să depună cereri pentru a obține fonduri potrivite pentru reabilitare. (...)

Iar clădirile care sunt încă în proprietatea orașului încercăm, prin posibilitățile pe care le avem noi la dispoziție, dar și cu ajutorul landului și cu ajutoare de la Berlin, să le reabilităm.

Cum se împart banii publici de la centru, în Germania? Pe criterii politice sau contează și valoarea documentației prin care cereți banii?

Sigur că, întotdeauna, și politica joacă un anumit rol. Deci este recomandabil să poți să ai parteneri cu care să discuți la toate nivelurille. În toată lumea e la fel, cred.

Dar relațiile pe care le ai nu te ajută să faci rost de anumite fonduri care altfel nu s-ar pune la dispoziție. Trebuie să existe programul de finanțare, trebuie să fie absolut legal ceea ce faci, nici nu se pune în discuție altceva!

Și sigur că depinde de fiecare personalitate, oraș și primar să reușească să convingă autoritățile la nivel de land, de țară (cele din Berlin) pentru a accelera anumite procese. Cam acestea sunt instrumentele pe care le folosim, plus fondurile europene pe care le cunoașteți.

Ați reușit să obțineți finanțarea?

Da, sigur că da. Pentru anumite proiecte am reușit să facem rost de fonduri, pentru altele încă discutăm. Faptul că eu am fost activ, totuși, și la nivel comunal, dar și la nivel de land în parlamentul respectiv o serie de ani îmi folosește. Îmi cunosc partenerii de dialog.

Adică am posibilitatea să vorbesc foarte direct cu cei care răspund de fondurile respective.

Pentru că este și o problemă de a ști exact cum funcționează acest sistem de fonduri. De multe ori, nici nu știi exact că există fondurile respective. Trebuie să ne interesăm foarte exact ce posibilități există pentru un anume caz (un proiect, o investiție – n.red.).

Cum putem ajuta sau cum ne putem noi ajuta este să realizăm anumite proiecte. Pe de o parte, reușesc, da. Dar e nevoie de multă muncă.

Uniunea Creștin Democrată a susținut investiții în centre urbane mari, care să producă dezvoltare rapidă. Dar la alegerile locale din 2019 – pe care le-ați câștigat – partidul contracadidatului dumneavoastră susținea că partidul dvs investește în orice altceva - spre exemplu, în preluarea de migranți - în loc să dezvolte Görlitz. E ceva ce vor oamenii și nu le puteți asigura dvs, ca primar? Poate transport mai rapid sau altceva...

În ceea ce priveste populația, sigur că există anumite lucruri care trebuie îmbunătățite. Partidul despre care vorbiți se află în Opoziție, deci e treaba lui să critice guvernarea.

Acum, nici partidul meu nu mai e la guvernare în land. La Berlin, da, dar în land, nu.

Ați vorbit adineauri de legăturile rapide cu Dresda și Berlin. Avem legături, dar urmează să fie unele mai rapide care să ne asigure acces în timp scurt la aceste metropole.

S-a discutat deja în ultimii ani și vor fi îmbunătățiri, în umătorii ani. S-a stabilit. Există astfel de lucruri care nu țin de comună sau primar. Dar așteptările populației sunt ca primarul să exprime aceste dorințe și să le comunice la alte niveluri pentru a se mișca ceva în această direcție.

În ce etapă sunteți cu digitalizarea administrației locale?

Suntem în acest proces de transformare în momentul de față. Ne aflăm între perioada în care n-am avut digitalizare și digitalizarea completă.

Pe de o parte, avem și corespondență clasică, pe hârtie. Dar există în mod digital posibilități din ce în ce mai avansate pentru a depune o cerere, pentru a obține un act de identitate și altfel de cereri care țin de administrația orașului.

Există posibilități din ce în ce mai multe, pe de o parte. Iar, pe de altă parte, toată arhivarea acestui sistem se face dublu. Practic, în mod clasic și în mod digital. Iar acest lucru este un proces destul de complicat.

Iar așteptările cu privire la digitalizare... Se spune că atunci când vom avea digitalizare nu vom avea nevoie de așa multă forță de muncă în domeniul administrației, pentru că va fi preluată prin automatizare.

Acest lucru nu se întâmplă, în momentul de față. Din contră, avem nevoie de forță de muncă în administrație, pentru că ambele sisteme funcționează în paralel. Probabil că în viitor, când acest proces de digitalizare va fi dus la final, vom avea nevoie de mai puțin personal. Dar încă nu s-a ajuns la acest nivel.

Pentru ce trebuie să mai vină oamenii la primărie și pentru ce nu trebuie să mai vină la primărie?

Dacă depuneți cerere pentru un act de identitate sau urmează să-l ridicați – știu pentru că am fost eu recent în situația de a o face – trebuie să fii de față. Pentru că are elemente noi, de exemplu, amprentele. Trebuie să fii, nu ți le poți lua, în mod digital de acasă.

Actele mai simple se pot rezolva online. Dar pentru celelalte, mai importante, trebuie să fii, totuși, de față și să depui.

Dar și acest lucru se schimbă. Cu acest nou act de identitate, poți să dai, de acasă, o semnătură electronică.

Depinde, foarte concret, de ce cerere sau act al administrației ai nevoie.

Ce e diferit la primările din Germania vs cele din Romania?

E greu să vă spun așa, în general. Nu am lucrat în administrație în România, deci nu pot decât din depărtare (...)

Sigur că primăriile din Germania sunt, de multe ori, cum ni le imaginăm din România. Clișeele germane: sunt foarte organizate, puse la punct. Contează cum funcționează sistemul în sine, în general.

E greu de comparat cele două sisteme. Mai ales că lucrurile care s-au dezvoltat aici, în fostul Est al Germaniei, în fostul RDG, au avut un avantaj enorm, în comparație cu România, spre exemplu.

Pentru că toate sistemele care existau, diferențele de administrație dintre un sistem de guvernare socialistă, înainte și capitalistă, acum, au fost preluate complet din vestul Germaniei.

Dacă vă gândiți, în România am avut nevoie de un anumit timp ca să scriem o Constituție. Aici nu a fost nevoie de așa ceva, a fost preluată pur și simplu Constituția din vestul Germaniei.

Și personalul calificat care cunoștea modul de administrație și noul sistem a fost adus practic sau a fost calificat imediat din vestul Germaniei.

Care au fost cele mai importante măsuri pe care le-ați luat, ca primar al orașului Görlitz?

Cele mai importante lucruri pe care le-am făcut în ultimii ani, de când sunt în funcție, cred că au fost pentru întărirea sistemului de sănătate. Avem două spitale aici în oraș pe care le dezvoltăm.

Și se investește într-un mod deosebit în acest domeniu. Acest lucru ne-a dat posibilitatea, în timpul pandemiei, să reacționăm într-un mod potrivit, până acum.

Un mare proiect pe care am reușit să-l realizăm a fost că am făcut rost de fonduri pentru dezoltarea sistemului de circulație, de aici din oraș.

Avem, la fel cum au și multe orașe din România – sistem de tramvaie și troleibuze. Îl vom moderniza, îl vom extinde și îl vom digitaliza. Am reușit să obținem fonduri de peste 60 de milioane de euro. Este o investiție foarte importantă.

Și, pe de altă parte, aceste centre de cercetări care se vor dezvolta aici în următoarii ani sunt de viitor. Vor fi din ce în ce mai atractive.

Tăiat în două de râul Nisse, Görlitz e un oraș internațional. Avem relații extrem de strânse cu partea poloneză și cu colegul meu polonez (de la primăria din Zgorzelec).

Și avem proiecte de dezvoltare a orașului atât în Polonia, cât și în Germania. Și depunem cereri pentru fonduri europene.

Cred că acestea sunt lucrurile cele mai importante care s-au dezvoltat, în ultimii ani.

În ceea ce privește sfaturile, drept să vă spun, nu cred că sunt în situația de a da sfaturi colegilor din România. Mai ales că eu nu am lucrat în administrația din România.

În orice caz, singurul sfat pe care l-aș da este să nu promită lucruri care nu se pot realiza. Sigur că acest lucru nu este așa de ușor, atunci când te afli în campania electorală.

Pe de o parte, dar pe de altă parte, cred că totuși populația apreciază că ești sincer, chiar dacă lupți în campania electorală. Și mai este important să rămână în contact direct cu cetățenii, cu populația.

Acest lucru îl realizez și eu în timpul anului. Am ore de convorbire cu cetățenii (audiențe – n.red.). Mă duc și în piața orașului și discut cu cetățenii. Chiar dacă au posibilitatea să obțină audiențe la mine în birou. Dar faptul că ies și discut cu ei afară (Octavian Ursu ține audiențe publice, în piața orașului, pe toată durata anului, cu excepția sezonului rece - n.red.) cred că este mult mai eficient. Pentru că (în piață -n.red.) nu există această barieră administrativă dintre primar și cetățean, ci ești la îndemâna oricui și poți discuta în mod direct.

Aceste lucruri le pot recomanda (...) Sper ca și colegii să se descurce cât se poate de bine și le urez mult succes în România.