O femeie al cărei fiu de 12 ani a fost ucis la Revoluţie, fiind împuşcat, şi-a dat foc în Poiana Braşov.
Incidentul a avut loc în 25 mai, chiar de Ziua Eroilor, însă a fost făcut public abia acum de către Poliţia Judeţeană Braşov.
O cunoştinţă a femeii, la rândul său fiu de Erou Martir, anunţă că aceasta ar fi spus că a recurs la gestul său „în numele eroilor martiri”, pentru că după 33 de ani nu a aflat adevărul.
„La data de 25 mai 2023, în jurul orei 18:00, Poliţia Staţiunii Poiana Braşov a fost sesizată cu privire la faptul că o persoană de sex feminin şi-ar fi dat foc în zona Poiana Mică a staţiunii Poiana Braşov. Poliţiştii s-au deplasat cu operativitate la faţa locului, iar din cercetările efectuate până la acest moment a rezultat că o femeie, în vârstă de 66 de ani, din municipiul Braşov, şi-ar fi dat foc pe drumul forestier Drumul Vechi, ce face legătura între zona Poiana Mică şi strada Poiana Ruia din Staţiunea Poiana Braşov”, a anunţat, vineri, Poliţia Judeţeană Braşov.
Potrivit sursei citate, în urma leziunilor produse ca urmare a acţiunii de incendiere, persoana vătămată a intrat în stop cardio-respirator, nu a răspuns manevrelor de resuscitare şi s-a constatat decesul.
„Cu ocazia cercetării la faţa locului, poliţiştii au identificat un recipient din plastic transparent prezentând urme de combustibil lichid, o brichetă şi o bucată de carton care conţinea un mesaj.
În cauză a fost întocmit un dosar penal, în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov, urmând ca, la finalizarea acestora, să se propună soluţie legală”, a mai transmis Poliţia.
Cătălin Giurcanu, la rândul său fiu de Erou Martir, anunţă că femeia care a murit este mama Eroului Martir Adrian Florin Negru. Acesta avea 12 ani la Revoluţie şi a fost împuşcat.
„Pe 25 mai, s-a dus la mormântul lui Florin, băiatul ei de 12 ani împuşcat la Revoluţie, după aceea s-a dus în Poiana Braşov, şi-a turnat benzină şi şi-a dat foc... Atunci când au reuşit să o resusciteze, a spus că: Am făcut gestul ăsta în numele eroilor martiri. După aceea şi-a dat duhul”, a scris Cătălin Giurcanu pe Facebook.
Potrivit acestuia, femeia s-a săturat de faptul că „procurorii şi judecătorii îmbuibaţi de salarii şi pensii speciale mimează justiţia de 33 de ani”.
Dosarul Revoluției
În luna februarie a acestuia an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis trimiterea „Dosarului Revoluţiei” la Curtea de Apel Bucureşti pentru soluţionare, decizia instanţei fiind definitivă.
„În concret, s-a constatat că în perioada 22 decembrie 1989 orele 1600 - 30 decembrie 1989, unul dintre inculpaţi nu a deţinut funcţia de şef al Guvernului României, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi, ulterior, de preşedinte al aceluiaşi organism, iar un alt inculpat, în perioada 22 decembrie 1989 orele 1600 - 27 decembrie 1989, nu a deţinut funcţiile de membru al Guvernului României, respectiv de viceprim-ministru, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, organ central de putere distinct de instituţia Guvernului României. În consecinţă, faţă de funcţiile deţinute de inculpaţi în perioadele menţionate, în raport cu dispoziţiile Codului de procedură penală care reglementează competenţa după calitatea persoanei, a fost stabilită în favoarea Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluţionarea a cauzei în primă instanţă”, a precizat ÎCCJ.
Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi fostul şef al Aviaţiei Militare Iosif Rus au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul Revoluţiei, pentru crime împotriva umanităţii.
Iliescu este acuzat că şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.
„Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari", afirmau procurorii.