Procurorii Parchetului General au publicat rechizitoriul din Dosarul Revoluției, o decizie fără precedent, în care fostul președinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată.
Iliescu este cercetat în stare de libertate și este acuzat de infracțiuni contra umanității, la fel ca și Gelu Voican Voiculescu, fost vicepremier, și generalul Iosif Rus, fost comandant al Aviației Militare.
„Revoluţia română din decembrie 1989 reprezintă un moment de maximă importanţă pentru istoria naţională. Având în vedere interesul major al miilor de persoane vătămate şi părţi civile din dosar, pentru a fi informate corect cu privire la conţinutul rechizitoriului, precum şi interesul public faţă de împrejurările stabilite prin probe pentru trimiterea în judecată, vol. I al rechizitoriului se publică pe site-ul Ministerului Public", a informat Parchetul General pe pagina sa de Facebook.
Volumul I al rechizitoriului conține „istoricul” primelor zile ale Revoluției din 1989 și evenimentele care au urmat, precum și cererile procurorilor în ceea ce îi privește pe inculpați.
Gruparea Iliescu
Rechizitoriul are 345 de pagini. În el, procurorii vorbesc despre „Constituirea grupului Iliescu”, „o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Ceauşescu Nicolae, dar menţinerea României în sfera de influenţă a URSS”.
Procurorii constată că această grupare era formată din două componente, una militară din care făceau parte generalii Ion Ioniţă şi Nicolae Militaru, precum şi una politică în componenţa căreia erau Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu.
„Analiza declarațiilor evidențiază mai multe aspecte. a. Este conturat filosovietismul componenţilor grupului dizident. b. Componenţii acestui grup, prin funcţiile deţinute, puteau exercita influenţe majore, atât cu caracter militar, cât şi cu caracter civil. Se observă că latura militară era compusă din ofiţeri superiori cu funcţii la vârful ierarhiilor MApN şi DSS, dar şi din ofiţeri ce au deţinut funcţii la nivel mediu. Latura civilă era formată din persoane cu funcţii ce permiteau exercitarea de influenţă asupra tuturor mediilor civile, inclusiv asupra elitelor culturale.
c. Aripa politică, ce-şi subordona aripa militară, era condusă de Iliescu Ion. d. Aripa militară a fost iniţial condusă de generalul Ioniţă Ion (fost ministru al Apărării), iar după moartea acestuia, de generalul Militaru Nicolae care, urma ca începând cu 22 decembrie 1989 să aibă un rol foarte important în desfăşurarea evenimentelor, fiind impus de Iliescu Ion în funcţia de ministru al Apărării”, se arată în rechizitoriu, procurorii arătând că ulterior „toţi componenţii grupului Iliescu au preluat puterea totală în stat”.
Iliescu a negat mereu existența acestui grup, procurorii dând și o explicație pentru acest lucru.
Ascunderea existenţei, filozofiei şi acţiunilor acestui grup a fost justificată de filosovietismul componenţilor grupului, începând cu Iliescu Ion. Aducerea la cunoştinţa opiniei publice a preexistenţei unui grup civilo-militar pro-sovietic şi care a apărut în prim-planul politico-militar al zilelor Revoluţiei, ar fi fost în contrast evident cu dorinţa exprimată de noua putere de a fi percepută ca fiind o reală emanaţie a mişcării revoluţionare din decembrie 1989.
Mai mult, o devoalare a adevărului ar fi putut însemna pentru grupul Iliescu o periclitare privind preluarea şi păstrarea puterii în stat, dar și legitimarea în fața opiniei publice, fiind cunoscută atitudinea anti-sovietică a majorității opiniei publice din România”, mai arată documentul.
Ion Iliescu are 92 de ani și nu a mai apărut în spațiul public de mai mult timp. În schimb, a mai transmis declarații, inclusiv la comemorarea Revoluției.
Citește AICI, integral, rechizitoriul din Dosarul Revoluției
Refacerea rechizitoriului după 30 de ani
La finalul anului trecut, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis restituirea la Parchetul Militar a dosarului Revoluţiei, astfel că procurorii au fost nevoiți să refacă rechizitoriul, după 30 de ani.
Procurorul general Gabriela Scutea a explicat la începutul lunii august că a decis ca de dosar să se ocupe același procuror, Catalin Ranco Pitu, chiar dacă primul rechizitoriu întocmit de el a fost respins de Înalta Curte.
„Conform legii, procurorul care a emis anterior rechizitoriul din 2019 nu a devenit incompatibil să efectueze actele dispuse de instanţă şi să finalizeze urmărirea penală.
Doresc să subliniez că o eventuală repartizare a cauzei către un alt procuror ar fi însemnat un volum de muncă şi de timp foarte mare, necesar nu numai pentru studiul iniţial al dosarului, obiectivul nostru a fost acela de a nu prelungi în mod nejustificat durata cercetărilor", a spus Scutea.