Mihai așteaptă serile cu curent electric, să-și poată face temele. Știe că și copiii ca el pot ajunge la liceu

Mihai așteaptă serile cu curent electric, să-și poată face temele. Știe că și copiii ca el pot ajunge la liceu

În adăpostul improvizat în care locuiește, Mihai își face planuri pentru liceu. Are abia 9 ani, dar scopul lui e deja stabilit: să termine liceul. Da, și copiii ca el, care nu au o casă normală, un birou și lumină în toate serile pot merge la liceu. Fratele lui a făcut-o, e un învingător. Curent elecric are doar când tatăl său reușește să câștige suficient cât să poată alimenta generatorul cu combustibil. Tatăl este singurul membru al familiei care muncește, mama lui Mihai este imobilizată de un handicap grav. Cu toate acestea, părinții lui au grijă să-l trimită mereu la școală. Anul trecut, Mihai nu a reușit să treacă clasa a II-a, însă din luna martie,  de când a început să frecventeze programul remedial  al Organizației Salvați Copiii România, la centrul de zi din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 145, Mihai a recuperat materia și la toamnă intră în clasa III-a. Vine zi de zi la cursurile de educație remedială pe care Salvați Copiii le organizează în perioada verii.  Mihai nu este un copil dintr-un sat îndepărtat, ci un copil dintr-un cartier bucureștean, pe care poate nu-l vedem când ne ducem grăbiți copiii la școală.

Pentru 41,5% dintre copiii români, copilăria este o vulnerabilitate. Sunt copiii care nu au acces la hrană sănătoasă, la servicii medicale, la educație în mod nediscriminatoriu. Copiii care trăiesc la limita sărăciei. Copiii pe care îi vedem doar în statistici și îi auzim doar în reportajele de sărbători. Copiii care cresc marginalizați. 

Iată cum arată România acestor copii:

  • Fenomen extins al neparticipării școlare în raport cu populația școlară - 286.150 de copii între 7 și 17 ani erau în afara școlii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă școlară;
  • Abandonul școlar neschimbat în ultimii 10 ani - 35.259 de elevi, dintre care 20.878 din ciclul primar și gimnazial și 14.381 din învățământul liceal, au abandonat școala în 2019/2020;
  • 2% dintre elevii din învățământul primar afirmă că sunt bătuți deseori de cadrele didactice și 5% spun că acest lucru se întâmplă câteodată; pentru elevii din gimnaziu, acest tip de abuz apare deseori în cazul a 1% din eșantion și câteodată pentru 5%, iar pentru liceeni – 0,2% deseori și 3% câteodată.
  • Inegalitățile dintre copiii din urbanul mare și rural se adâncesc; în ceea ce privește rezultatele la examenele naționale - elevii din mediul rural au luat de trei ori mai multe medii sub 5 față de cei de la școlile din urban.
  • România înregistrează un procent de 15,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au finalizat doar opt clase sau mai puțin, deși ținta fixată de România, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, până la sfârșitul anului 2020.
  • La proba de citire a testării internaționale PISA, 41% dintre elevii români din sistemul educațional se plasează în aria analfabetismului funcțional, respectiv 46,6% la matematică și 43,9% la cunoștințele generale despre societate, oameni și univers. De asemenea, conform PISA, dintre elevii români dezavantajați social și economic, doar 0,1%, adică unul dintr-o mie (2,6% - media europeană), a ajuns la rezultate de top la citire (nivelurile superioare 6 sau 5, nivelul 1 fiind cel mai scăzut și corespunzător analfabetismului funcțional). 
  • 41,5% dintre copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, cea mai mare rată din UE, iar 45% dintre fetele sub 15 ani care au devenite mame în statele UE provin din România. 

Ținând cont de fenomenul extins al neparticipării școlare în raport cu populația școlară - 286.150 de copii între 7 și 17 ani erau în afara școlii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă școlară - Salvați Copiii România consideră că, în forma propusă, Legea Educației Naționale nu va fi în măsură să contribuie la combaterea inegalităților sociale și teritoriale și la asigurarea unui climat școlar pozitiv pentru învățare, necesare pentru reușita școlară a tuturor copiilor, indiferent de vulnerabilitatea socio-economică a familiilor și comunităților în care aceștia trăiesc. 

Cum arată Copilăria furată în România

România continuă să fie statul membru al Uniunii Europene cu cel mai mare nivel al riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor, 41.5% dintre aceștia, adică 1,5 milioane de copii, mai mult decât adulții (34,5%), fiind afectați de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supraviețuirea sau un trai decent, de izolarea socială și educațională în care trăiesc, de lipsa de acces la nutriție în acord cu vârsta și nevoile biologice ale copilului și la servicii socio-educaționale și de sănătate de calitate. 

România rămâne o țară a șanselor inegale, în condițiile în care acest risc al sărăciei variază de la 19,9% în marile orașe la 30% în orașele mici și suburbii și atinge un îngrijorător nivel de 50,5% în mediul rural.

Dar cel mai dramatic este că sărăcia educațională se transmite între generații: transferul social este minim spre imposibil, adică un copil născut într-un mediu defavorizat va putea doar greu și cu eforturi supraomenești să își îmbunătățească viața.

Dacă însă acest copil ar avea acces neîngrădit și real la educație, barierele socio-economice ar conta mai puțin. Școala, educația egală, politicile educaționale integrate sunt singura posibilitate reală de a avea o societate în care unii copii, și nu puțini, să nu fie excluși.

Pe Matei îl cunoașteți acum, pentru că am reușit să-l reintegrăm în școală. Solidaritatea socială e cheia: Salvați Copiii România continuă, de 32 de ani, să readucă în băncile școlii copiii vulnerabili.

Copilărie furată
Pentru trei din 10 copii români, copilăria este o vulnerabilitate. Sunt copiii care nu au acces la hrană sănătoasă, la servicii medicale, la educație în mod nediscriminatoriu. Copiii pe care îi vedem doar în statistici, îi auzim doar în reportajele de sărbători. Copiii care cresc marginalizați, fac la rândul lor copii și perpetuează sărăcia educațională, ca orice traumă care trece de la o generație la alta.

Pentru prima dată în ultimii cinci ani, riscul de sărăcie și excluziune socială a crescut în rândul copiilor, de la 35% în 2019 la 36,3% în 2020.

Deprivarea materială severă crește și ea ușor în populația generală, de la 14,5% la 15,2%, dar crește mai mult în rândul copiilor, de la 17,7% la 21,4% și crește masiv în rândul copiilor mici (sub 6 ani), de la 16% la 22%.

Deprivarea materială în sfera alimentară (inabilitatea de a-și permite, măcar o dată la două zile, o masă cu carne, pește sau proteină echivalentă) evoluează absolut dramatic, mai ales în cazul familiilor cu copii: a crescut de la 9,1% la 11,9% în cazul familiilor formate din doi adulți și doi copii și de la 18,9% la 30% în cazul familiilor monoparentale.

2020 este primul an, din 2015, în care România înregistrează o creștere a ratei de părăsire timpuria școlii, de la 15,3% (2019) la 15,6% (2020) Astfel, țara noastră s-a îndepărtat și mai mult de ținta pe care își asumase să o atingă până în anul 2020 (11.3%).

În același timp, a scăzut rata de participare la servicii de îngrijire și educație pentru copilăria timpurie. În cazul serviciilor cu program redus (1-29 de ore pe săptămână), scăderea este de la 63,3% la 48,4% în cazul copiilor cu vârsta între 3 și 6 ani și de la 13,1% la 6,2% în cazul copiilor sub 3 ani. În cazul serviciilor cu durată prelungită (peste 30 de ore/săptămână), scăderea este de la 11,5% la 11% în cazul copiilor între 3 și 6 ani și de la 1% la 0,6% în cazul copiilor cu vârsta sub 3 ani.

În fiecare săptămână, cu sprijinul Organizației Salvați Copiii România, spotmedia.ro vă va fi vocea copiilor din aceste statistici uitate în câte un sertar. Vă vom spune povestea lui Ionuț, povestea Alexiei, vom scrie despre soluții și garanții pentru o copilărie recuperată.
un proiect susținut de