S-a scurs deja mare parte a perioadei de care Nicușor Dan a spus că are nevoie pentru a rezolva marile probleme cu apa caldă și căldura din București.
Dar, din păcate, lucrurile n-au mers așa cum a promis primarul general. Rețeaua de conducte de termoficare e, în continuare, ciuruită și la un pas de colaps.
Există, totuși, și o veste ceva mai bună. Cu chiu, cu vai, Primăria Capitalei a reușit să scoată la capăt câteva licitații, iar ritmul de înlocuire a conductelor uzate ar trebui să crească. Iată la ce ne așteptăm, în 2022.
La înlocuirea conductelor de termoficare lucrează două companii municipale - adică Termoenergetica SA și Energetica Servicii SA - dar și mai multe societăți private (parte contractate de Termoenergetica, parte aduse de Primăria Municipiului București). Totul, pentru ca anual să se schimbe cât mai multă conductă posibil.
Din punct de vedere administrativ, înlocuirea conductelor pe care o face Termoenergetica poartă numele de ”reparații”, în timp ce lucrările făcute de Energetica Servicii și parte dintre privați intră la „modernizarea” sistemului.
Per total, în 2022, Termoenergetica estimează că va înlocui 13 kilometri de conductă magistrală. Iar firmele cu care are contract ar putea să mai înlocuiască încă 2 kilometri de conductă.
Energetica Servicii SA mai are de înlocuit, în acest an, 6 km de conductă magistrală dintr-un tronson mai mare la care a început să lucreze în februarie 2021. În paralel, va începe lucrările la un alt tronson de 11 kilometri care trece inclusiv prin Piața Victoriei, numită Magistrala II – III Grozăvești. Rămâne să vedem cât din noua lucrare va reuși compania să finalizeze.
În plus, Primăria Capitalei a mai atribuit, pe 25 noiembrie 2021, lucrări de înlocuire a 11,91 km de conductă către firmele Elsaco Electronic SRL și Sicor, dar și lucrări de schimbare a încă 7,8 kilometri de conductă magistrală către societatea Construcții Erbasu SRL. Aceste lucrări ar trebui să înceapă și să se realizeze, în bună parte, în cursul lui 2022.
Se caută și mai multe firme care să înlocuiască țevile de termoficare
PMB a lansat, cu mare întârziere, în luna ianuarie a acestui an, licitația pentru înlocuirea a peste 200 de kilometri de conductă, cu bani europeni.
Termenul până la care firmele interesate pot depune oferte s-a prelungit până pe 13 aprilie. Dar evaluarea pe care trebuie să o facă PMB ar putea dura. Și chiar dacă s-ar atribui contracte în câteva luni, tot e greu de crezut că lucrările - gândite să dureze 4 ani - ar putea începe în 2022.
Per total, dacă Termoenergetica și-ar atinge integral obiectivul propus și ar înlocui 15 kilometri de conductă, dacă Energetica Servicii ar lucra într-un ritm puțin mai alert decât anul trecut și dacă privații și-ar finaliza obiectivele de investiții în acest an (în condițiile în care, potrivit Sicap, perioada contractelor cu ei este de 12 luni), atunci în acest an s-ar putea înlocui aproape 49 de kilometri de conductă.
Asta înseamnă cam de două mai mult decât s-a înlocuit anual, până acum. Dar rămâne se vedem dacă lucrările s-ar putea desfășura într-un asemenea ritm. Spre exemplu, există primari de sector care nu permit lucrări la rețeaua de conducte din subteran pe anumite străzi pe care abia le-au asfaltat.
Termoenergetica SA are în desfășurare o licitație la care caută firme care să înlocuiască, în 2 ani de la semnarea contractului, alți 14 km de conductă din rețeaua primară (plus alte componente ale rețelei).
Directorul Termoenergetica, Claudiu Crețu, a precizat pentru spotmedia.ro că societatea urmează să relanseze licitația pentru amplasarea unei centrale provizorii pe locul fostei CET Titan. Precedenta licitație, lansată în toamna anului 2021, s-a anulat din cauză că - potrivit lui Claudiu Crețu - singura ofertă depusă era neconformă.
Directorul Termoenergetica susține că, dacă s-ar putea semna un contract în luna mai, centrala ar putea fi funcțională până la începutul iernii următoare.
Primăriile de sector încep să se implice în termoficare
Sectorul 1 are, deja, o centrală termică numită CET Grivița. Dar această deservește doar zone din nord-vestul Capitalei.
Pentru cartierul Aviației (care se află la capăt de rețea de distribuție, la mare distanță de centrala care alimentează zona), primăria condusă de Clotilde Armand (USR) a închiriat echipamente alimentate cu motorină cu 94.000 de lei - prin încredințare directă - de la o firmă numită Aggerko South Est Europe SRL, filiala din România a unei companii importante de furnizare de soluții temporare de termoficare.
Tot companiei Aggerko South Europe SRL, Primăria Sectorului 1 i-a atribuit direct un contract de 42.000 de lei pentru punerea în funcțiune, montajul și întreținerea echipamentelor.
Aceste echipamente alimentează punctele termice cu apă fierbinte, care nu putea fi transportată eficient prin rețeaua de conducte din subteranele Bucureștiului, tocmai până în Aviației.
Primăria Sectorului 2 vrea, de asemenea, să instaleze echipamente similare care să alimenteze 6 puncte termice și să asigure apă caldă și căldură pentru 104 blocuri. Echipamentele pe care și le dorește primăria condusă de Radu Mihaiu (USR) vor fi alimentate cu gaze naturale, nu cu motorină, ca acelea din Sectorul 1.
În plus, Primăria Sectorului 6, condusă de Ciprian Ciucu (PNL), a demarat încă de la începutul anului procedurile pentru a putea plăti înlocuirea, de către Termoenergetica, a două tronsoane de conductă de termoficare care alimentează, printre altele, consumatori din cartierele Militari și Crângași și din zona Politehnica.
...
Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei.
Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.
Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Vorbim despre CET Sud, CET Vest, CET Grozăvești și CET Progresu. Mai există, însă și CET Grivița, pe care o deține Consiliul Local al Sectorului 1. Și CET Casa Presei, care e a PMB și pe care o gestionează Termoenergetica SA. De asemenea, mai există un CET privat numit Vest Energo, deținut de omul de afaceri Constantin Bucur.
Dintre CET-urile ELCEN - adică acelea care duc greul producției de energie termică - singurul modernizat este CET Vest.
Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA.
Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.
În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.
Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.
Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.
Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.
Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.